ornitomanțíe s. f., art. ornitomanțía, g.-d. ornitomanțíi, art. ornitomanțíei

ornitomanțíe s. f., art. ornitomanțía, g.-d. ornitomanțíi, art. ornitomanțíei

ORNITOMANȚÍE s.f. (Ant.; la romani) Prezicere a viitorului după zborul păsărilor. [Gen. -iei. / < fr. ornithomancie, cf. gr. ornis – pasăre, manteia – ghicire].

ORNITOMANȚÍE s. f. (ant.) devinație după zborul sau cântecul păsărilor. (< fr. ornithomancie)