Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru originalitate

ORIGINALIT├üTE, (2) originalit─â╚Ťi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi original (2, 3); spec. fel particular de a fi. 2. Fapt─â original─â (3); ciud─â╚Ťenie, excentricitate, extravagan╚Ť─â. ÔÇô Din fr. originalit├ę.
ORIGINALIT├üTE, (2) originalit─â╚Ťi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi original (2, 3); spec. fel particular de a fi. 2. Fapt─â original─â (3); ciud─â╚Ťenie, excentricitate, extravagan╚Ť─â. ÔÇô Din fr. originalit├ę.
ORIGINALIT├üTE, (2) originalit─â╚Ťi, s. f. 1. Fel particular de a fi; ├«nsu╚Öirea de a fi original (2). Ca ap─âr─âtori ai originalit─â╚Ťii limbii ╚Öi literaturii, tot la popor... trebuiau s─â se adreseze. IBR─éILEANU, SP. CR. 94. [Legendele lui Bolintineanu] str─âlucesc printr-o originalitate f─âr─â seam─ân ├«n literatura rom├«neasc─â. DEMETRESCU, O. 161. [Scrierile] au un caracter de originalitate local─â, fiind ni╚Öte tablouri ale epocii de la 1840. RUSSO, S. 363. 2. Fapt─â original─â; ciud─â╚Ťenie, excentricitate, extravagan╚Ť─â.
originalit├íte s. f., g.-d. art. originalitß║»╚Ťii; (ciud─â╚Ťenii) pl. originalitß║»╚Ťi
originalit├íte s. f., g.-d. art. originalit─â╚Ťii; (ciud─â╚Ťenii) pl. originalit─â╚Ťi
ORIGINALIT├üTE s. 1. inedit, noutate. (~ unei teorii.) 2. v. personalitate. 3. v. extravagan╚Ť─â.
ORIGINALIT├üTE s.f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi original; fel particular de a fi. 2. Atitudine original─â; bizarerie, ciud─â╚Ťenie, extravagan╚Ť─â. [Cf. fr. originalit├ę].
ORIGINALIT├üTE s. f. 1. ├«nsu╚Öirea de a fi original (2); fel particular de a fi. 2. atitudine original─â; ciud─â╚Ťenie, extravagan╚Ť─â. (< fr. originalit├ę)
ORIGINALIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Caracter original. ~atea unui compozitor. ~atea unei opere de art─â. 2) Comportare original─â. /<fr. originalit├ę
originalitate f. 1. caracterul lucrurilor originale; 2. bizarerie de caracter.
*originalit├íte f. (d. original; fr. originalit├ę). Caracteru de a fi original. Excentricitate, bizarerie. Purtare de om original.
ORIGINALITATE s. 1. inedit, noutate. (~ unei teorii.) 2. individualitate, personalitate. (~ unui artist.) 3. bizarerie, ciud─â╚Ťenie, excentricitate, extravagan╚Ť─â, fantezie, teribilism. (Ce s├«nt aceste ~─â╚Ťi la tine?)
ORIGINALITATE. Subst. Originalitate; nou, noutate; unicitate, singularitate; individualitate, personalitate; particularitate, caracteristic─â, tr─âs─âtur─â caracteristic─â, (specific─â), not─â distinctiv─â, specific, specificitate. Particularism (rar). Individualizare. Original. Unicat. Adj. Original, unic, singular, sui-generis, inimitabil, neimitabil (rar), neasem─ânat, neasemuit, f─âr─â seam─ân, f─âr─â pereche, incomparabil, ie╚Öit din comun, excep╚Ťional, extraordinar, deosebit, neobi╚Önuit, insolit, nemaipomenit, nemaiv─âzut, neauzit; individual, personal, particular, particularist (rar), particularnic (├«nv.), caracteristic, caracterizator, distinctiv, specific, propriu. Particularizant (rar). Individualizat, personalizat (rar). Vb. A singulariza; a individualiza, a personaliza (rar); a caracteriza. Adv. Neasem─ânat, neasemuit. Aparte. Extraordinar, excep╚Ťional. V. ciud─â╚Ťenie, deosebire, nou, specific, superlative.
ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune c├óte exist─â sunt roadele originalit─â╚Ťii ÔÇô J. St. Mill, ÔÇ×On LibertyÔÇŁ, Introducere. Efortul creator al omului este cel care confer─â valoare lucrurilor.

Originalitate dex online | sinonim

Originalitate definitie

Intrare: originalitate
originalitate substantiv feminin