Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru orientalistic─â

ORIENTAL├ŹSTIC─é s. f. Grup de discipline care se ocup─â cu studiul istoriei, al limbilor ╚Öi al culturii spirituale ╚Öi materiale a popoarelor din Orient. [Pr.: -ri-en-] ÔÇô Din germ. Orientalistik.
ORIENTAL├ŹSTIC─é s. f. Grup de discipline care se ocup─â cu studiul istoriei, al limbilor ╚Öi al culturii spirituale ╚Öi materiale a popoarelor din Orient. [Pr.: -ri-en-] ÔÇô Din germ. Orientalistik.
ORIENTAL├ŹSTIC─é s. f. Grup de discipline care se ocup─â cu studiul istoriei, limbilor ╚Öi culturii materiale ╚Öi spirituale a popoarelor din Orient. Orientalistic─â sovietic─â studiaz─â ast─âzi ├«ntr-un spirit nou, ╚Ötiin╚Ťific, limbile chinez─â, mongol─â, japonez─â, afgan─â, malaiez─â, coreean─â etc. L. ROM. 1953, nr. I, 17.
oriental├şstic─â (-ri-en-) s. f., g.-d. art. oriental├şsticii
oriental├şstic─â s. f. (sil. -ri-en-), g.-d, art. oriental├şsticii
ORIENTAL├ŹSTIC─é s.f. Grup de discipline care studiaz─â istoria, limba ╚Öi cultura popoarelor orientale. [Pron. -ri-en-, gen. -cii. / cf. germ. Orientalistik].
ORIENTAL├ŹSTIC─é s. f. grup de discipline care studiaz─â istoria, limbile ╚Öi cultura popoarelor orientale. (< germ. Orientalistik)
ORIENTAL├ŹSTIC─é f. 1) ╚śtiin╚Ť─â interdisciplinar─â care se ocup─â cu studiul istoriei, culturii, literaturilor ╚Öi limbilor popoarelor orientale. 2) Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul limbilor orientale. [Sil. -ri-en-] /<germ. Orientalistik
ORIENTAL├ŹSTIC─é s. f. (cf. germ. Orientalistik): grup de discipline care studiaz─â istoria, limbile ╚Öi culturile popoarelor orientale.

Orientalistic─â dex online | sinonim

Orientalistic─â definitie

Intrare: orientalistic─â
orientalistic─â substantiv feminin
  • silabisire: -ri-en-