orientabil definitie

7 definiții pentru orientabil

ORIENTÁBIL, -Ă, orientabili, -e, adj. Care poate fi condus, care poate fi orientat. [Pr.: -ri-en-] – Orienta + suf. -bil. Cf. fr. orientable.
ORIENTÁBIL, -Ă, orientabili, -e, adj. Care poate fi condus, care poate fi orientat. [Pr.: -ri-en-] – Orienta + suf. -bil. Cf. fr. orientable.
orientábil (-ri-en-) adj. m., pl. orientábili; f. orientábilă, pl. orientábile
orientábil adj. m. (sil. -ri-en-), pl. ortentábili; f. sg. orientábilă, pl. orientábile
ORIENTÁBIL, -Ă adj. Care poate fi orientat. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. orientable].
ORIENTÁBIL, -Ă adj. care poate fi orientat. (< fr. orientable)
ORIENTÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi orientat; în stare să fie supus orientării. [Sil. -ri-en-] /a (se) orienta + suf. ~bil

orientabil dex

Intrare: orientabil
orientabil