Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 defini╚Ťii pentru orhidacee

orhidac├ęe s. f., pl. orhidac├ęe
ORHIDAC├ëE s.f.pl. Orhidee. [Pron. -ce-e, sg. invar., var. orchidacee s.f.pl. / cf. fr. orchidac├ęes].
ORHID├ëE sau ORHIDAC├ëE (< it., germ., fr. {i}; {s} gr. orkhidion ÔÇ×testicul micÔÇŁ) s. f. pl. Familie de plante erbacee, terestre sau epifite, cu rizomi sau r─âd─âcini tuberizate, micotrofe, unele saprofite (Orchidaceae). Florile sunt mari, ciclice, zigomorfe, cu un pinten, cu sepale ╚Öi petale variat colorate, prezent├ónd o organizare morfologic─â ╚Öi ecologic─â unic─â (androceul ╚Öi gineceul sunt sudate ├«ntre ele, iar gr─âuncioarele de polen reunite ├«n granule numite polinii). Cuprinde c. 20.000 de specii r─âsp├óndite mai ales ├«n zonele tropicale; unele sunt cultivate ├«n sere ca plante ornamentale. ├Än Rom├ónia cresc 57 de specii spontane, dintre care papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) ╚Öi s├óngele voinicului (Nigritella rubra, N. Nigra) sunt specii ocrotite.
LIPARIS L. C. Richard, LIPARIS, fam. Orchidaceae. Gen originar de pe aproape tot globul, în afară de regiunile arctice, cca 285 specii de orhidee, terestre sau epifite. Flori (petale îndepărtate, cele exterioare fiind libere sau concrescute, labei bilobat, trilobat sau fără lobi, dentat sau nedentat, antere cu 4 polinii) mici, pedunculate, în ciorchine terminale. Frunze verzi, pieloase.

Orhidacee dex online | sinonim

Orhidacee definitie

Intrare: orhidacee
orhidacee substantiv feminin