Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

41 defini╚Ťii pentru organiza╚Ťie

ORGANIZ├ü╚ÜIE, organiza╚Ťii, s. f. 1. Grup de persoane fizice, juridice sau de stat av├ónd o organizare de sine st─ât─âtoare, un patrimoniu propriu (├«n vederea realiz─ârii unui scop) ╚Öi personalitate juridic─â (institu╚Ťie, ├«ntreprindere). 2. Mod de organizare, or├ónduire, aranjare; r├ónduial─â, alc─âtuire. ÔÇô Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organiza╚Ťi─şa.
ORGANIZ├ü╚ÜIE, organiza╚Ťii, s. f. 1. Asocia╚Ťie de oameni cu concep╚Ťii sau preocup─âri comune, uni╚Ťi conform unui regulament sau unui statut, ├«n vederea depunerii unei activit─â╚Ťi organizate. ÔŚŐ Organiza╚Ťie de baz─â = (ie╚Öit din uz) unitate organizatoric─â fundamental─â a Partidului Comunist Rom├ón ╚Öi a Uniunii Tineretului Comunist, care cuprindea cel pu╚Ťin trei membri. 2. Mod de organizare, or├ónduire, aranjare; r├ónduial─â, alc─âtuire. ÔÇô Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organiza╚Ťi─şa.
ORGANIZ├ü╚ÜIE, organiza╚Ťii, s. f. 1. Asocia╚Ťie de oameni cu concep╚Ťii sau preocup─âri comune, uni╚Ťi conform unui regulament ori statut ├«n vederea depunerii unei activit─â╚Ťi organizate. V. uniune. Uniunea Tineretului Comunist, condus─â ╚Öi ├«ndrumat─â ├«ndeaproape de partul, a fost singura organiza╚Ťie de tineret care ÔÇô ├«n condi╚Ťiile celei mai crunte ilegalit─â╚Ťi ╚Öi terori dezl─ân╚Ťuite de regimul burghezo-mo╚Öieresc... ÔÇô a ╚Ťinut sus steagul luptei revolu╚Ťionare. REZ. HOT. I 71. ÔŚŐ Organiza╚Ťie de mas─â v. mas─â2. Organiza╚Ťie de baz─â = (de obicei determinat prin P.M.R.) unitate organizatoric─â fundamental─â a partidului cuprinz├«nd cel pu╚Ťin trei membri. Temelia ├«ntregii, munci de partid o constituie organiza╚Ťiile de baz─â. 2. Mod de organizare, or├«nduire; alc─âtuire. V. structur─â. Putea fi de folos la organiza╚Ťia m─âsurilor rezbelnice. GHICA, A. 152. ╚Üara ia o organiza╚Ťie ost─â╚Öeasc─â ╚Öi o centralizare puternic─â, B─éLCESCU, O. II 14. Fi╚Ötecare na╚Ťie are organiza╚Ťia sa; ├«n ace organiza╚Ťie intr─â limb─â, haine, tradi╚Ťii istorice sau casnice. RUSSO, S. 15.
organiz├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. organiz├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. organiz├í╚Ťiei; pl. organiz├í╚Ťii, art. organiz├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
organiz├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. organiz├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. organiz├í╚Ťiei; pl. organiz├í╚Ťii, art. organiz├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
ORGANIZÁȚIE s. v. structură.
ORGANIZ├ü╚ÜIE s.f. 1. Asocia╚Ťie, institu╚Ťie social─â care reune╚Öte oameni cu preocup─âri ╚Öi uneori cu concep╚Ťii comune, constituit─â pe baza unui regulament, a unui statut etc. ├«n vederea depunerii unei activit─â╚Ťi organizate ╚Öi realiz─ârii unor scopuri comune. ÔŚŐ Organiza╚Ťie de baz─â = (ie╚Öit din uz) unitate organizatoric─â fundamental─â a Partidului Comunist Rom├ón sau a Uniunii Tineretului Comunist alc─âtuit─â din cel pu╚Ťin trei membri. 2. Or├ónduire, organizare, ordine, r├ónduial─â. [Gen. -iei, var. organiza╚Ťiune s.f. / cf. fr. organisation, rus. organiza╚Ťiia, germ. Organisation].
ORGANIZ├ü╚ÜIE s. f. asocia╚Ťie de oameni cu concep╚Ťii sau preocup─âri comune, pe baza unui regulament, a unui statut etc., ├«n vederea depunerii unei activit─â╚Ťi organizate. ÔÖŽ ~ interna╚Ťional─â (sau interstatal─â) = asocia╚Ťie cu caracter permanent, creat─â de state pe baza unui statut. (< germ. Organisation, fr. organisation, rus. organiza╚Ťiia)
ORGANIZ├ü╚ÜIE ~i f. Grupare de oameni reuni╚Ťi pe baza unui regulament sau a unui statut ├«n vederea desf─â╚Öur─ârii unei activit─â╚Ťi ├«n comun. ~ sindical─â. [G.-D. organiza╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<germ. Organisation, fr. organisation
organiza╚Ťi(un)e f. 1. modul cum un corp e organizat ╚Öi totalitatea p─âr╚Ťilor ce-l constituesc; 2. mod de a fi al unui individ sub raportul fizic ╚Öi moral: organiza╚Ťiune delicat─â; 3. constituirea unui Stat, unui a╚Öez─âm├ónt public sau particular.
*organiza╚Ťi├║ne f. (fr. organisation). Ac╚Ťiunea de a organiza ╚Öi modu de a fi organizat: organiza╚Ťiunea une─ş ╚Ť─âr─ş, une─ş armate. Fig. Constitu╚Ťiune moral─â sa┼ş intelectual─â: a avea o admirabil─â organiza╚Ťiune muzical─â. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
ORGANIZA╚ÜIE s. alc─âtuire, compozi╚Ťie, economie, organizare, structur─â, (rar) substan╚Ť─â, (fig.) urzeal─â. (Care este ~ lucr─ârii?)
ORGANIZA╚ÜIA AVIA╚ÜIEI CIVILE INTERNA╚ÜIONALE (O.A.C.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Civil Aviation Organization ÔÇô I.C.A.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montr├ęal (Canada), creat─â cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 apr. 1947), ├«n scopul dezvolt─ârii naviga╚Ťiei aeriene interna╚Ťionale, supravegherii transporturilor aeriene interna╚Ťionale, pentru asigurarea bunei desf─â╚Öur─âri a securit─â╚Ťii zborurilor, dezvoltarea rutelor de naviga╚Ťie aerian─â ╚Öi aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1965).
ORGANIZA╚ÜIA COMUN─é AFRICAN─é ╚śI MAURITIAN─é (O.C.A.M.; ├«n fr.: Organisation Commune Africaine et Mauricienne ÔÇô O.C.A.M.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Bangui (Rep. Centrafrican─â), creat─â ├«n 12 febr. 1965, ├«n scopul ├«nt─âririi cooper─ârii ╚Öi solidarit─â╚Ťii africane, acceler─ârii dezvolt─ârii lor economice, sociale ╚Öi culturale ╚Öi facilit─ârii consult─ârilor reciproce ├«n domeniul politicii externe. ├Äntre 1965 ╚Öi 1971 s-a numit Organiza╚Ťia Comun─â African─â ╚Öi Malga╚Ö─â, iar ├«ntre 1971 ╚Öi 1974, Organiza╚Ťia Comun─â African─â, Malga╚Ö─â ╚Öi Mauritan─â. A func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1985. Din O.C.A.M. au f─âcut parte: Benin, Republica Centrafrican─â, C├┤te dÔÇÖIvoire, Mauritius, Niger, Rwanda, Senegal, Seychelles, Togo ╚Öi Burkina Faso.
ORGANIZA╚ÜIA CONFERIN╚ÜEI ISLAMICE (O.C.I; ├«n engl.: Organization of the Islamic Conference ÔÇô O.I.C.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Jeddah (Arabia Saudit─â), creat─â ├«n 1969 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1971), cu scopul promov─ârii solidarit─â╚Ťii islamice a ╚Ť─ârilor membre, a cooper─ârii dintre statele membre ├«n domeniile economic, social, cultural ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific, elimin─ârii segrega╚Ťiei, discrimin─ârii rasiale ╚Öi a oric─ârei forme de colonialism, asigur─ârii m─âsurilor necesare pentru pace ╚Öi securitate interna╚Ťional─â, a consolid─ârii luptei tuturor musulmanilor pentru ap─ârarea demnit─â╚Ťii, independen╚Ťei ╚Öi drepturilor na╚Ťionale, a cre─ârii unui climat potrivit pentru cooperare ╚Öi ├«n╚Ťelegere ├«ntre ╚Ť─ârile membre ╚Öi alte ╚Ť─âri, a protec╚Ťiei locurilor sfinte ale Islamului ╚Öi promov─ârii cauzei palestiniene. Are 57 de state membre suverane care au popula╚Ťie islamic─â din Africa, Asia, Europa ╚Öi America, dou─â state au statut de observator, iar Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) este membru cu drepturi depline. Principalele sale organe sunt: Conferin╚Ťa ╚Öefilor de state (care se reune╚Öte la fiecare 3 ani), Conferin╚Ťa Mini╚Ötrilor Afacerilor Externe (care se reune╚Öte ├«n fiecare an) ╚Öi Secretariatul general. ├Än cadrul organiza╚Ťiei func╚Ťioneaz─â Banca de Dezvoltare Islamic─â, Agen╚Ťia de ╚śtiri Interna╚Ťional─â ╚Öi Fondul de Solidaritate Islamic.
ORGANIZA╚ÜIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR AFRO-ASIATICE (├«n engl.: Afro-Asian PeopleÔÇÖs Solidarity ÔÇô A.A.P.S.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Cairo (Egipt), creat─â ├«n 1957, ca un for de leg─âtur─â ├«ntre popoarele Africii ╚Öi Asiei, ├«n scopul asigur─ârii dezvolt─ârii lor economice, sociale ╚Öi culturale ╚Öi coordon─ârii luptei ├«mpotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului ╚Öi rasismului. La activit─â╚Ťile ei iau parte comitete na╚Ťionale sau organiza╚Ťii na╚Ťionale din 75 de ╚Ť─âri (1984).
ORGANIZA╚ÜIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR DIN ASIA, AFRICA ╚śI AMERICA LATIN─é (├«n sp.: Organizaci├│n de Solidaridad de los Pueblos de Africa, Asia y Am├ęrica Latina ÔÇô O.S.P.A.A.A.L.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Havana (Cuba), creat─â ├«n 1966, ├«n scopul unirii, coordon─ârii ╚Öi ├«ncuraj─ârii mi╚Öc─ârilor de eliberare na╚Ťional─â din cele trei continente ╚Öi ├«nl─âtur─ârii oric─âror forme de discriminare rasial─â. La activit─â╚Ťile ei iau parte organiza╚Ťii na╚Ťionale din 80 de ╚Ť─âri (1984).
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A MUNCII (O.I.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Labour Organization ÔÇô I.L.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U. (din 1946), cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1919, ├«n scopul ridic─ârii nivelului de trai ╚Öi de munc─â pe plan interna╚Ťional ╚Öi al ├«mbun─ât─â╚Ťirii condi╚Ťiilor de munc─â. O.I.M. are 175 de membri (2002). Rom├ónia a fost membru ├«n perioada 1919-1940 ╚Öi a revenit ├«n organiza╚Ťie ├«n 1956. ├Än 1969 O.I.M. prime╚Öte Premiul Nobel pentru Pace.
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A ZIARI╚śTILOR (O.I.Z.; ├«n fr.: Organization Internationale des Journalistes ÔÇô O.I.J.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, continuatoare a Federa╚Ťiei Interna╚Ťionale a Ziari╚Ötilor, fondat─â la Paris, ├«n 1926, cu actuale denumire din 1946, c├ónd e aprobat un nou statut. Sediul actual: Praga (Cehia). A fost creat─â ├«n scopul ap─âr─ârii libert─â╚Ťii presei ╚Öi a ziari╚Ötilor. Are membri colectivi ╚Öi individuali ├«n 110 ╚Ť─âri (1984), ├«ntre care ╚Öi Rom├ónia.
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU MIGRARE (O.I.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Organisation for Migration ÔÇô I.O.M.), organiza╚Ťie umanitar─â, nonpolitic─â, cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), fondat─â ├«n 1951, ├«n scopul acord─ârii de asisten╚Ť─â guvernelor ╚Ť─ârilor membre ├«n rezolvarea problemelor legate de migrare, ├«ncuraj─ârii dezvolt─ârii sociale ╚Öi economice prin migrare, asigur─ârii bun─âst─ârii migran╚Ťilor ╚Öi respectarea demnit─â╚Ťii lor umane. Are 60 de state membre, iar alte 50 au statut de observator.
ORGANIZA╚ÜIA MARITIM─é INTERNA╚ÜIONAL─é (O.M.I.; ├«n engl.: International Maritime Organization ÔÇô I.M.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Londra (Marea Britanie), creat─â ├«n 1948 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n ian. 1959) ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii ├«n domeniul naviga╚Ťiei maritime interna╚Ťionale, asigur─ârii securit─â╚Ťii maritime, prevenirii polu─ârii m─ârilor ╚Öi oceanelor ╚Öi al elabor─ârii conven╚Ťiilor interna╚Ťionale privind naviga╚Ťia maritim─â. P├ón─â la 22 mai 1982 s-a numit Organiza╚Ťia Interguvernamental─â Consultativ─â pentru Naviga╚Ťie Maritim─â (├«n engl.: Intergovernmental Consultative Organization ÔÇô I.M.C.O.). O.M.I. are 158 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 20 mart. 1965).
ORGANIZA╚ÜIA METEOROLOGIC─é MONDIAL─é (O.M.M.; ├«n engl.: World Meteorological Organization ÔÇô W.M.O.). Creat─â ├«n 1873 ca organiza╚Ťie neguvernamental─â; agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1951) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1947 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1951), ├«n scopul stabilirii unei colabor─âri pe baze mondiale ├«n domeniul opera╚Ťiilor ╚Öi serviciilor meteorologice, difuz─ârii de informa╚Ťii meteorologice, ├«ncuraj─ârii cercet─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi aplic─ârii meteorologiei ├«n diverse domenii. O.M.M. are 185 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1947).
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é A COMER╚ÜULUI (O.M.C. ÔÇô ├«n engl.: World Trade Organisation ÔÇô W.T.O.), organiza╚Ťie interguvernamental─â, cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 1 ian. 1995 ca succesoare a G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife ╚Öi Comer╚Ť), ├«n scopul constituirii unui forum pentru negocieri comerciale multilaterale, revizuirii politicilor comerciale na╚Ťionale, extinderii colabor─ârii cu alte institu╚Ťii interna╚Ťionale (├«n special cu F.M.I. ╚Öi Banca Mondial─â) pentru a realiza o mai mare coeren╚Ť─â ├«n politica economic─â global─â, promov─ârii liberaliz─ârii schimburilor comerciale. De╚Öi nu este o organiza╚Ťie specializat─â a O.N.U., are de fapt str├ónse raporturi cu aceasta.
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é A S─éN─éT─é╚ÜII (O.M.S.; ├«n engl.: World Health Organization ÔÇô W.H.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 15 nov. 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 22 iul. 1946 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 21 iul. 1948), ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťilor interna╚Ťionale cu caracter sanitar, al cercet─ârilor farmaceutice, organiz─ârii schimbului de informa╚Ťii ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii, asigur─ârii asisten╚Ťei tehnice pentru ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare ╚Öi eradicarea bolilor epidemice ╚Öi endemice. O.M.S. are 191 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 8 iun. 1948).
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é DE TURISM (O.M.T.; ├«n engl.: World Tourism Organisation ÔÇô W.T.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â interguvernamental─â, creat─â ├«n 1974, cu sediul la Madrid (Spania), ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťii organiza╚Ťiilor na╚Ťionale de turism, ├«mbun─ât─â╚Ťirii c─âl─âtoriilor turistice ├«n ╚Öi ├«ntre statele membre. Are 139 de state ╚Öi teritorii autonome (2001) ╚Öi peste 350 membri afilia╚Ťi ce reprezint─â guverne locale, asocia╚Ťii ╚Öi companii private din turism, inclusiv aeriene, grupuri hoteliere ╚Öi turoperatori.
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é PENTRU PROTEC╚ÜIA PROPRIET─é╚ÜII INTELECTUALE (O.M.P.I.; ├«n engl.: World Intellectual Property Organization ÔÇô W.I.P.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1967 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1970), ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii statelor pentru punerea ├«n aplicare a acordurilor interna╚Ťionale ├«n vigoare privind proprietatea intelectual─â. Practic, reune╚Öte Uniunea interna╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Propriet─â╚Ťii Industriale (creat─â ├«n 1883 prin Conven╚Ťia de la Paris) ╚Öi Uniunea Interna╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Operelor Literare ╚Öi Artistice (creat─â ├«n 1886 prin Conven╚Ťia de la Berna). O.M.P.I. are 177 ╚Ť─âri membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1968).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE (O.N.U.; ├«n engl.: United Nations Organization ÔÇô U.N. sau U.N.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â cu sediul ├«n United Nations Plaza din New York (S.U.A.), fondat─â, prin semnarea la 26 iun. 1945, a Cartei de la San Francisco de c─âtre 50 de state (intrat─â ├«n vigoare la 24 oct. 1945). Constituie o organiza╚Ťie cu voca╚Ťie universal─â, creat─â ├«n scopul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale prin luarea de m─âsuri colective ├«mpotriva actelor de agresiune, dezvoltarea rela╚Ťiilor prietene╚Öti ├«ntre na╚Ťiuni, promovarea cooper─ârii interna╚Ťionale ├«n domeniul economic, social, cultural ╚Öi umanitar. La 12 iun. 1941 este parafat─â la Londra ÔÇ×Declara╚Ťia interaliat─âÔÇŁ ├«n care semnatarii se angajau ÔÇ×s─â conlucreze cu celelalte na╚Ťiuni libere, at├«t ├«n timp de r─âzboi, c├«t ╚Öi ├«n timp de paceÔÇŁ. A fost primul dintr-o serie de documente care au marcat procesul de formare a O.N.U. La 14 aug. 1941, pre╚Öedintele S.U.A. Franklin D. Roosevelt ╚Öi primul-ministru britanic Winston Churchill au c─âzut de acord asupra unor principii care urmau s─â favorizeze colaborarea interna╚Ťional─â ├«n scopul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii. Documentul semnat la bordul navei ÔÇ×Prince of WallesÔÇŁ, este de atunci cunoscut sub denumirea de Carta Atlanticului. Numele organiza╚Ťiei a fost folosit prima dat─â, la sugestia pre╚Öedintelui F.D. Roosevelt, ├«n ÔÇ×Declara╚Ťia Na╚Ťiunilor UniteÔÇŁ, semnat─â, la Washington, la 1 ian. 1942, de c─âtre reprezentan╚Ťii a 26 de state care luptau contra Axei ╚Öi care ╚Öi-au proclamat sprijinul pentru Carta Atlanticului. ├Äntr-o declara╚Ťie semnat─â la Conferin╚Ťa de la Moscova, la 30 oct. 1943, guvernele U.R.S.S., Marii Britanii, Statelor Unite ╚Öi Chinei au preconizat crearea unei organiza╚Ťii interna╚Ťionale, obiectiv reafirmat de conduc─âtorii Statelor Unite, Marii Britanii ╚Öi U.R.S.S. la Conferin╚Ťa de la Teheran (1 dec. 1943). Primul proiect al O.N.U. a fost elaborat ├«n cursul unei conferin╚Ťe ╚Ťinute la hotelul ÔÇ×Dumbarton OaksÔÇŁ din Washington, ├Än cursul unor serii de reuniuni (21 aug.-7 oct. 1944) c├«nd, reprezenta╚Ťii U.R.S.S., Marii Britanii, Statelor Unite ╚Öi Chinei s-au pus de acord asupra scopurilor, structurii ╚Öi func╚Ťion─ârii acestei organiza╚Ťii mondiale. La 11 febr. 1945, dup─â reuniunea de la Ialta, Roosevelt, Churchill ╚Öi Stalin ╚Öi-au declarat voin╚Ťa de a pune bazele unei ÔÇ×organiza╚Ťii generale interna╚Ťionale pentru salvgardarea p─âcii ╚Öi securit─â╚ŤiiÔÇŁ. La 25 apr. 1945 reprezentan╚Ťii a 50 de state s-au reunit la San Francisco ├«n Conferin╚Ťa Na╚Ťiunilor Unite asupra Organiza╚Ťiei interna╚Ťionale. Ei au elaborat cele 111 articole ale Cartei care a fost adoptat─â ├«n unanimitate. Aceasta define╚Öte scopurile ╚Öi principiile Organiza╚Ťiei, structura, organele principale ╚Öi func╚Ťiile acestora. A doua zi ei au semnat-o ├«n auditoriul Teatrului Herbst din incinta Monumentului Vechilor Combatan╚Ťi. A intrat ├«n vigoare dup─â ce a fost ratificat─â de cei cinci membri permanen╚Ťi ai Consiliului de Securitate ╚Öi a majorit─â╚Ťii celorlal╚Ťi semnatari (24 oct. 1945, na╚Öterea O.N.U.). Prima Adunare General─â, unde sUnt reprezentate toate statele membre, se deschide la Central Hall din Westminter (10 ian. 1946). Consiliul de Securitate reunit pentru prima oar─â la Londra (17 ian. 1946) adopt─â regulamentul s─âu de ordine interioar─â. Adunarea General─â adopt─â (24 ian. 1946) prima sa rezolu╚Ťie consacrat─â ├«n principal utiliz─ârii pa╚Önice a energiei atomice ╚Öi elimin─ârii armelor atomice ╚Öi a celorlalte arme de distrugere ├«n mas─â. La 1 febr. 1946 Trygve Lie (Norvegia) devine primul secretar general al O.N.U., iar pe 24 oct. 1947 Adunarea General─â proclam─â oficial aceast─â zi drept ÔÇ×Ziua Na╚Ťiunilor UniteÔÇŁ. La 24 oct. 1949 se pune piatra de temelie a actualului sediu al O.N.U. din New York. ├Än istoria sa de aproape ╚Öase decenii, din care cea mai mare parte s-a desf─â╚Öurat ├«n condi╚Ťii nefavorabile determinate de confruntarea din anii r─âzboiului rece, O.N.U. a reu╚Öit ├«n mare m─âsur─â s─â r─âspund─â speran╚Ťelor pe care omenirea le pusese ├«n Organiza╚Ťie. Activitatea sa a cuprins domenii diverse, de la aplanarea conflictelor, interdic╚Ťia armelor de distrugere ├«n mas─â ╚Öi neproliferarea armelor atomice la decolonizare, codificarea dreptului interna╚Ťional, mediul, drepturile omului etc. Astfel, ├«n iun. 1948 este stabilit ├«n Palestina organismul Na╚Ťiunilor Unite ├«ns─ârcinat cu supravegherea armisti╚Ťiului, prima misiune de observare a Na╚Ťiunilor Unite, iar emisarul O.N.U. Ralph Bunche ob╚Ťine ├«ncetarea focului ├«ntre noul stat creat, Israel, ╚Öi ╚Ť─ârile arabe (7 ian. 1949). Adunarea General─â adopt─â Declara╚Ťia universal─â a omului (10 dec. 1948). ├Än absen╚Ťa reprezentantului Uniunii Sovietice, Consiliul de Securitate decide s─â intervin─â de partea Coreii de Sud ╚Öi s─â resping─â invazia Nordului. O conven╚Ťie de armisti╚Ťiu ├«n Coreea este semnat─â (27 iul. 1953) de c─âtre Comandamentul O.N.U. ╚Öi Comandamentul China-Coreea de Nord. ├Än 1954, ├Änaltul Comisariat O.N.U. pentru refugia╚Ťi prime╚Öte primul dintre cele dou─â Premii Nobel pentru Pace pentru interven╚Ťiile sale ├«n favoarea refugia╚Ťilor europeni. Adunarea General─â ├«╚Öi ╚Ťine prima sa sesiune extraordinar─â de urgen╚Ť─â (1 nov. 1956) pentru a face fa╚Ť─â crizei Canalului Suez ╚Öi creeaz─â (5 nov.) prima for╚Ť─â de men╚Ťinere a p─âcii a O.N.U. ÔÇô For╚Ťa de Urgen╚Ť─â a Na╚Ťiunilor Unite (F.U.N.U.). ├Än sept. 1960, 17 noi state independente (dintre care 16 africane) intr─â ├«n O.N.U. (cea mai numeroas─â primire a unor noi state membre). La 18 sept. 1961 secretarul general Dag Hammarskj├Âld moare ├«ntr-un accident de avion ├«n Congo, ├«n cursul unei misiuni O.N.U. Consiliul de Securitate adopt─â un embargou voluntar asupra armamemtelor ├«mpotriva Africii de Sud (7 aug. 1963), iar mai apoi (5 mart. 1964) aprob─â trimiterea unei for╚Ťe de men╚Ťinere a p─âcii ├«n Cipru. Adunarea General─â retrage (27 oct. 1966) Africii de Sud mandatul prin care administra Africa de Sud-Vest (azi Namibia), iar la 16 dec. 1966 sunt impuse sanc╚Ťiuni obligatorii ├«mpotriva Rhodesiei (azi Zimbabwe) de c─âtre Consiliul de Securitate. Dup─â ÔÇ×R─âzboiul de 6 zileÔÇŁ, Consiliul de Securitate adopt─â, la 22 nov. 1967, Rezolu╚Ťia 242, baza viitoarelor negocieri care vizeaz─â instaurarea p─âcii ├«n Orientul Mijlociu. Adunarea General─â aprob─â Tratatul de nonproliferare a armelor nucleare ╚Öi cere statelor membre s─â-l ratifice (12 iun. 1968). La 4 ian. 1969 intr─â ├«n vigoare Conven╚Ťia interna╚Ťional─â asupra elimin─ârii tuturor formelor de discriminare rasial─â. Adunarea General─â admite (25 oct. 1971) R.P. Chinez─â ├«n O.N.U. ├Än iun. 1972 are loc la Stockholm prima Conferin╚Ť─â a Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediu care creeaz─â Programul Na╚Ťiunilor Unite pentru Mediul ├Änconjur─âtor (P.N.U.E.), cu sediul la Nairobi (Kenya). La 13 nov. 1974 Adunarea General─â recunoa╚Öte Organiza╚Ťie pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) ca ÔÇ×singurul reprezentant legitim al poporului palestinianÔÇŁ. ÔÇ×Anul interna╚Ťional al femeiiÔÇŁ, marcat de prima conferin╚Ť─â O.N.U. asupra drepturilor femeilor, organizat─â la Ciudad de Mexico (iun.-iul. 1975) este urmat de adoptarea de c─âtre Adunarea General─â la 18 dec. 1979 a Conven╚Ťiei asupra elimin─ârii oric─âror forme de discriminare a femeilor, definind drepturile femeilor ├«n domeniul politic, economic, social, cultural ╚Öi civil. Consiliul de Securitate adopt─â un embargou obligatoriu asupra armamentelor ├«mpotriva Africii de Sud (4 nov. 1977), iar Adunarea General─â convoac─â prima sa sesiune extraordinar─â consacrat─â dezarm─ârii (mai-iun. 1978). Trei ani dup─â declararea ultimului caz cunoscut, la 8 mai 1980, Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (O.M.S.) proclam─â oficial eradicarea variolei. La 25 nov. 1981 Adunarea General─â adopt─â Declara╚Ťia asupra elimin─ârii oric─âror forme de intoleran╚Ť─â ╚Öi discriminare pe baz─â religioas─â. La 10 dec. 1982 este semnat─â Conven╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite asupra dreptului m─ârii de c─âtre 177 state ╚Öi dou─â entit─â╚Ťi (cel mai mare num─âr de semn─âturi puse pe un tratat ├«n ziua vot─ârii). ├Än dec. 1984 secretarul general Javier P├ęrez de Cu├ęllar creeaz─â Biroul de opera╚Ťii de urgen╚Ť─â ├«n Africa pentru coordonarea ajutoarelor organizate pentru combaterea foametei. Tot acum (10 dec. 1984) Adunarea General─â adopt─â Conven╚Ťia ├«mpotriva torturii ╚Öi a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. ├Än iun. 1985, la Nairobi, are loc Conferin╚Ťa de ├«ncheiere a Deceniului Na╚Ťiunilor Unite pentru femei, care reune╚Öte mii de participan╚Ťi. ├Än sept. 1987 eforturile desf─â╚Öurate de P.N.U.E. sunt ├«ncununate de semnarea Tratatului asupra protec╚Ťiei p─âturii de ozon, cunoscut sub numele de Protocolul de la Montr├ęal, primul acord mondial de protec╚Ťie a mediului. ├Än 1988 Opera╚Ťiunile O.N.U. de Men╚Ťinere a P─âcii primesc Premiul Nobel pentru Pace (├«n acel moment erau ├«n desf─â╚Öurare un num─âr de 7). ├Än apr. 1989, Grupul de Asisten╚Ť─â O.N.U. pentru perioada de tranzi╚Ťie (G.A.N.U.P.T.) este trimis ├«n Namibia pentru a supraveghea retragerea trupelor Africii de Sud ╚Öi pentru a furniza asisten╚Ť─â ├«n vederea alegerilor care au avut loc ├«n nov. 1989 (Namibia devine independent─â la 21 mart. 1990). La 31 mai 1991 este negociat─â o ├«ncetare a focului ├«n Angola (unde r─âzboiul civil se desf─â╚Öura de 16 ani) supravegheat─â apoi de Misiunea de verificare a Na╚Ťiunilor Unite ├«n Angola (U.N.A.V.E.M II). Guvernul din El Salvador ╚Öi Frontul de Eliberare Na╚Ťional─â (F.E.N.) semneaz─â (31 dec. 1991), prin intermediul bunelor oficii ale secretarului general al O.N.U., un acord de ├«ncetare a focului ╚Öi un tratat de pace, dup─â 12 ani de r─âzboi. Consiliul de Securitate ╚Ťine prima reuniune din istoria sa (31 ian. 1992), la nivelul ╚Öefilor de stat ╚Öi de guvern. ├Än iun. 1992 are loc la Rio de Janeiro (Brazilia) Conferin╚Ťa Na╚Ťiunilor Unite asupra mediului, cu participarea a 104 ╚Öefi de stat ╚Öi guvern ╚Öi al╚Ťi conduc─âtori (Conferin╚Ťa, cea mai mare din istorie, adopt─â ÔÇ×Ac╚Ťiunea 21ÔÇŁ ÔÇô plan de ac╚Ťiune pentru dezvoltarea durabil─â). Secretarul general Boutros Boutros Ghali public─â ÔÇ×Agenda pentru paceÔÇŁ (17 iun. 1992), plan de diploma╚Ťie preventiv─â, de restabilire ╚Öi men╚Ťinere a p─âcii. La 27 apr. 1993 este declarat─â independen╚Ťa Eritreii, ├«n urma unui referendum verificat de O.N.U. cu participarea a 99,5 la sut─â din electoratul ├«nscris (Eritrea a fost pe urm─â admis─â ca membru al O.N.U. ╚Öi al Organiza╚Ťiei Unit─â╚Ťii Africane, azi Uniunea African─â). ├Än mai 1993 alegerile din Cambodgea, supervizat─â de O.N.U., au drept consecin╚Ť─â elaborarea unei noi Constitu╚Ťii ╚Öi instalarea unui guvern democratic, marc├«nd ├«ncheierea conflictului ce dura de 15 ani. Are loc la Viena (iun. 1993) Conferin╚Ťa Mondial─â asupra drepturilor omului ├«n timpul Anului Interna╚Ťional al popula╚Ťiilor autohtone (1993). La 6 mai 1994 secretarul general public─â ÔÇ×Agenda pentru dezvoltareÔÇŁ, plan de ac╚Ťiune al c─ârui scop este de a ameliora condi╚Ťia uman─â. Au loc alegeri ├«n Africa de Sud (26-29 apr. 1994) sub supravegherea a 2.527 observatori ai Misiunii de Observare a Na╚Ťiunilor Unite ├«n Africa de Sud (M.O.N.U.A.S.), care marcheaz─â sf├ór╚Öitul regimului de apartheid. Consiliul de Securitate ridic─â embargoul asupra armelor ╚Öi altor restric╚Ťii impuse Africii de Sud (25 mai), iar la 23 iun. 1994 Africa de Sud ├«╚Öi reia locul ├«n Adunarea General─â, dup─â 24 ani de absen╚Ť─â. La 13 sept. 1994 Conferin╚Ťa Interna╚Ťional─â a O.N.U. asupra popula╚Ťiei ╚Öi dezvolt─ârii, reunit─â la Cairo, adopt─â un Program de ac╚Ťiune. ├Än oct. 1994 au loc ├«n Mozambic primele alegeri multipartite (27-29 oct.) supravegheate de peste 2.300 observatori interna╚Ťionali. ├Än acela╚Öi an, este adoptat un program de activitate, ├«nso╚Ťit de manifest─âri care marcheaz─â a 50-a aniversare a O.N.U., cu tema ÔÇ×Noi, popoarele Na╚Ťiunilor Unite... aliate pentru o lume mai bun─âÔÇŁ. Se reune╚Öte la Copenhaga (mart. 1995) Conferin╚Ťa mondial─â pentru dezvoltare social─â, una dintre cele mai importante reuniuni a conduc─âtorilor politici, pentru a re├«nnnoi angajamentul de a combate s─âr─âcia, ╚Öomajul ╚Öi excluderea social─â. La 26 iun. 1995 are loc la San Francisco (California) o conferin╚Ť─â de celebrare a celei de a-50-a anivers─âri de la semnarea Cartei Na╚Ťiunilor Unite, urmat─â la 22-24 oct. 1995 de o reuniune special─â cu participarea ╚Öefilor de stat ╚Öi guvern, la sediul O.N.U. din New York. La 10 sept. 1996 Adunarea General─â adopt─â Tratatul pentru interzicerea complet─â a experien╚Ťelor nucleare (Acest tratat, a c─ârui adoptare semnific─â o cotitur─â ├«n istoria eforturilor ├«n materie de dezarmare ╚Öi de neproliferare, este deschis semn─ârii la 24 sept.). La 17 dec. 1996 Adunarea General─â alege pentru prima dat─â un reprezentant al ╚Ť─ârilor din Africa neagr─â (Kofi Annan, Ghana), pentru un mandat (1 ian. 1997-31 dec. 2001), reconfirmat la 29 ian. 2001. O.N.U. are 191 de membri (2003), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 14 dec. 1955). Cea de-a XXII-a sesiune a Adun─ârii Generale a ales drept pre╚Öedinte pe ministrul de Externe al Rom├óniei, Corneliu M─ânescu (era pentru prima dat─â ├«n istoria de p├ón─â atunci a organiza╚Ťiei c├ónd un reprezentant al ╚Ť─ârilor socialiste era ales ├«n aceast─â demnitate). Nu face parte din O.N.U. un singur stat suveran, Vaticanul (care are totu╚Öi statutul de observator permanent). ├Än anul 2002 au fost admi╚Öi ca membri Elve╚Ťia (├«n urma succesului referendumului din 3 mart. 2002) ╚Öi Timorul de Est (al 46-lea stat independent al Asiei). Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) are statutul de observator special. Principalele organe ale O.N.U. sunt: Adunarea General─â, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic ╚Öi Social, Consiliul de Tutel─â, Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie, Secretariatul. 1. Adunarea General─â este organul reprezentativ al O.N.U. alc─âtuit din reprezentan╚Ťii tuturor ╚Ť─ârilor membre (maximum 5 din fiecare ╚Ťar─â), ├«nvestit cu dreptul de a discuta orice problem─â de competen╚Ťa organiza╚Ťiei. Rezolu╚Ťiile sale au caracter de recomandare pentru statele membre, precum ╚Öi pentru celelalte organe sau institu╚Ťii din sistemul Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. Se ├«ntrune╚Öte ├«n sesiuni ordinare anuale, dar ╚Öi ├«n sesiuni extraordinare sau de urgen╚Ť─â, atunci c├ónd este necesar. Acestea din urm─â sunt convocate de c─âtre Secretarul General, la cererea Consiliului de Securitate sau a majorit─â╚Ťii membrilor organiza╚Ťiei. Ia hot─âr├óri cu majoritatea simpl─â a membrilor prezen╚Ťi ╚Öi votan╚Ťi sau pentru problemele mai importante (admiterea de noi membri, recomand─ârile pentru men╚Ťinerea p─âcii etc.) ╚Öi cu majoritate de dou─â treimi ├«n fiecare ╚Öedin╚Ť─â plenar─â sau ├«n Comisii. Adunarea General─â ├«╚Öi stabile╚Öte propriile reguli de procedur─â ╚Öi ├«╚Öi alege un pre╚Öedinte la fiecare sesiune. II. Consiliul de Securitate este principalul organ ├«n domeniul men╚Ťinerii p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale. Cuprinde 15 membri, dintre care 5 permanen╚Ťi (R.P. China, Fran╚Ťa, Marea Britanie, S.U.A. ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â, care ocup─â locul fostei U.R.S.S.), ce pot exercita dreptul de veto, ╚Öi 10 nepermanen╚Ťi, ale╚Öi de Adunarea General─â (c├óte 5 ├«n fiecare an), de regul─â pentru un mandat de doi ani (├«n 1962, pentru un an, 1976-1977, 1991-1992 ╚Öi 2004-2005. Rom├ónia a fost membru al Consiliului de Securitate), pe baza principiului reparti╚Ťiei geografice echitabile. Fiecare membru dispune de un vot. Pentru a se adopta deciziile este suficient un vot favorabil a 9 membri (inclusiv unanimitatea membrilor permanen╚Ťi). Rezolu╚Ťiile sale au un caracter obligatoriu. Poate fi convocat la cererea Secretarului general al O.N.U. sau a oric─ârui stat membru ╚Öi la lucr─ârile sale poate participa, f─âr─â drept de vot, orice membru al organiza╚Ťiei. III. Consiliul Economic ╚Öi Social (C.E.S. sau E.C.O.S.O.C.) promoveaz─â cooperarea interna╚Ťional─â ├«n domeniile economic ╚Öi social. Este alc─âtuit din 54 de membri, ale╚Öi de Adunarea General─â pentru un mandat de 3 ani, pe baza principiului reparti╚Ťiei geografice echitabile (18 sunt ale╚Öi ├«n fiecare an). Rezolu╚Ťiile sale au caracter de recomand─âri. Se ├«ntrune╚Öte anual, principala sa func╚Ťie fiind de a stabili direc╚Ťiile de ac╚Ťiune ╚Öi de a coordona agen╚Ťiile speciale ale O.N.U. Are comisii regionale ╚Öi pe domenii de activitate. Pentru prima dat─â Rom├ónia a fost aleas─â membru al E.C.O.S.O.C. pentru anii 1965-1967. IV. Consiliul de Tutel─â supravegheaz─â administrarea teritoriilor aflate sub tutela O.N.U. Deoarece ultimul teritoriu aflat sub tutela O.N.U. (Rep. Palau) ╚Öi-a declarat independen╚Ťa (1 oct. 1994), iar altele s-au unificat cu statele vecine, C.T. ╚Öi-a suspendat oficial activitatea la 1 nov. 1994, urm├ónd ca ├«n viitor s─â fie convocat numai ├«n cazul ├«n care va ap─ârea o situa╚Ťie deosebit─â. V. Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie (C.I.J.) este organul judiciar principal al organiza╚Ťiei, are sediul la Haga (Olanda) ╚Öi cuprinde 15 judec─âtori independen╚Ťi, fiecare de alt─â na╚Ťionalitate, ale╚Öi cu titlu personal (sau reale╚Öi), pentru o perioad─â de 9 ani, cu majoritate absolut─â, de c─âtre Adunarea General─â ╚Öi de c─âtre Consiliul de Securitate. Statul Cur╚Ťii este parte integrant─â a Cartei O.N.U. Curtea rezolv─â numai litigiile dintre statele care recunosc jurisdic╚Ťia sa intr-o anumit─â categorie de dispute. VI. Secretariatul este principalul organ administrativ ╚Öi executiv al O.N.U. Este condus de Secretarul general, numit de Adunarea General─â, la recomandarea Consiliului de Securitate, pe o perioad─â de 5 ani. Are sediul la New York (S.U.A.). Execut─â programele politice deliberate de celelalte organe ale O.N.U. ╚Öi are delicata func╚Ťie de mediere. Au ocupat aceast─â func╚Ťie: Trygve Lie ÔÇô Norvegia (1946-1952), Dag Hammarskj├Âld ÔÇô Suedia (1953-1961), U Thant ÔÇô Birmania (1961-1971,) Kurt Waldheim ÔÇô Austria (1972-1981), Javier P├ęrez de Cu├ęllar ÔÇô Per├║ (1982-1991), Boutros Boutros Ghali ÔÇô Egipt (1992-1996), Kofi Annan ÔÇô Ghana (1997-2006) ╚Öi Ban Ki-Moon ÔÇô Coreea de Sud (din 2007). ├Än vederea desf─â╚Öur─ârii activit─â╚Ťii ├«n bune condi╚Ťiuni, Adunarea General─â, Consiliul de Securitate ╚Öi C.E.S. au ├«nfiin╚Ťat numeroase organe subsidiare: Comisii Regionale O.N.U. Pe l├óng─â O.N.U. func╚Ťioneaz─â 5 comisii regionale, ├«n calitate de centre regionale O.N.U.: ÔÇô Comisia Economic─â pentru Europa (C.E.E.; ├«n engl.: Economic Commission for Europe ÔÇô E.C.E.); fondat─â ├«n 1947; sediu: Geneva (Elve╚Ťia). Studiaz─â problemele economice, tehnologice, ╚Öi de mediu ╚Öi face recomand─âri privind solu╚Ťionarea acestora. Membri: statele europene, precum ╚Öi Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Canada, Israel ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â ╚Öi Social─â pentru Asia ╚Öi Pacific (C.E.S.A.P.; ├«n engl.: Economic and Social Commission for Asia and the Pacific ÔÇô E.S.C.A.P.); fondat─â ├«n 1947 sub denumirea de Comisia Economic─â pentru Asia ╚Öi Orientul Apropiat ÔÇô E.C.A.F.E.; a adoptat actuala denumire ├«n urma reorganiz─ârii din 1974; sediu: Bangkok (Thailanda). Reprezint─â singurul forum interguvernamental pentru Asia ╚Öi Pacific. Acord─â asisten╚Ť─â tehnic─â, servicii de consultan╚Ť─â pe l├óng─â guverne, programe de cercetare, preg─âtire ╚Öi informare. Membri: statele din Asia ╚Öi Pacific, precum ╚Öi Fran╚Ťa, Marea Britanie, Rusia ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â pentru America Latin─â ╚Öi Caraibe (C.E.A.L.C.; ├«n engl.: Economic Commission for Latin America and the Caraibbean ÔÇô E.C.L.A.C.); fondat─â ├«n 1948; sediu: Santiago de Chile (Chile). Comisia colaboreaz─â cu guvernele statelor membre ├«n analizarea problemelor economice na╚Ťionale ╚Öi regionale ╚Öi acord─â sprijin ├«n elaborarea planurilor de dezvoltare. Coordoneaz─â programe de asisten╚Ť─â tehnic─â, cercetare, informare, preg─âtire a cadrelor ╚Öi cooperare cu organiza╚Ťii na╚Ťionale, regionale ╚Öi interna╚Ťionale. Membri: statele din America de Sud ╚Öi zona Caraibelor, precum ╚Öi Canada, Fran╚Ťa, Italia, Marea Britanie, Spania ╚Öi S.U.A. ÔÇô Comisia Economic─â pentru Africa (C.E.A.; ├«n engl.: Economic Commission for Africa ÔÇô E.C.A.); fondat─â ├«n 1958; sediu: Addis Abeba (Ethiopia). Activit─â╚Ťile sale au ca scop ├«ncurajarea dezvolt─ârii economice ╚Öi sociale, cre╚Öterea cooper─ârii dintre ╚Ť─ârile membre ╚Öi dintre Africa ╚Öi alte p─âr╚Ťi ale lumii. Membri: cele 53 de state africane. ÔÇô Comisia Economic─â ╚Öi Social─â pentru Asia de Sud-Vest (C.E.S.A.V.; ├«n engl.: Economic and Social Commission for Western Asia ÔÇô E.S.C.W.A.); fondat─â ├«n 1974 sub denumirea de Biroul Economic ╚Öi Social al O.N.U. din Beirut; a adoptat actuala denumire ├«n 1985; sediu: Beirut (Liban). Propune strategii ╚Öi m─âsuri menite s─â promoveze cooperarea ├«n domeniul economic ╚Öi social. Membri: Arabia Saudit─â, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Iraq, Kuwait, Liban, Oman, Palestina, Qatar, Siria, Yemen.
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTA╚ÜIE ╚śI AGRICULTUR─é (F.A.O.; ├«n engl.: Food and Agricultural Organization ÔÇô F.A.O.), agen╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â (din 1946) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creat─â la 16 oct. 1945, av├ónd ca obiectiv lupta contra foametei ╚Öi s─âr─âciei, ameliorarea alimenta╚Ťiei ╚Öi ╚Öi a securit─â╚Ťii alimentare ╚Öi accesul tuturor ╚Ť─ârilor la o alimenta╚Ťie adecvat─â unei vie╚Ťi active ╚Öi s─ân─âtoase. Promoveaz─â dezvoltarea rural─â ╚Öi agricultura durabil─â prin strategia de ├«mbun─ât─â╚Ťire pe termen lung a produc╚Ťiei agricole ╚Öi a securit─â╚Ťii alimenta╚Ťiei, ameliorarea distribu╚Ťiei ╚Öi comer╚Ťului cu produse agricole, permi╚Ť├ónd astfel conservarea ╚Öi gestionarea resurselor naturale, cre╚Öterea nivelului de via╚Ť─â a popula╚Ťiei mondiale ╚Öi a celei rurale ├«n special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 9 nov. 1961).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIAL─é (O.N.U.D.I.; ├«n engl. United Nations Industrial Development Organization ÔÇô U.N.I.D.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1984) ├«n cadrul O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creat─â la 17 dec. 1966 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1967), ├«n scopul promov─ârii ╚Öi acceler─ârii procesului de industrializare ├«n ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare, facilit─ârii transferului de tehnologie ╚Öi a investi╚Ťiilor ╚Öi al coordon─ârii tuturor activit─â╚Ťilor ├«n acest domeniu desf─â╚Öurate de alte organisme ale Na╚Ťiunilor Unite. P├ón─â ├«n 1984 a func╚Ťionat ca organ permanent, specializat, al Adun─ârii Generale a O.N.U. O.N.U.D.I. are 169 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1 ian. 1967).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ├ÄNV─é╚Ü─éM├éNT, ╚śTIIN╚Ü─é ╚śI CULTUR─é (├«n engl.: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization ÔÇô U.N.E.S.C.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Paris (Fran╚Ťa), creat─â ├«n nov. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Londra (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 nov. 1946), ├«n scopul intensific─ârii colabor─ârii ├«ntre na╚Ťiuni ├«n domeniul educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei, culturii ╚Öi comunic─ârii, ├«n spiritul respectului universal pentru dreptate ╚Öi ├«n domina╚Ťia legii, pentru drepturile omului ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale, indiferent de ras─â, sex, limb─â sau religie. Promoveaz─â cooperarea intelectual─â interna╚Ťional─â, realizeaz─â asisten╚Ťa opera╚Ťional─â ╚Öi stimuleaz─â schimburile interna╚Ťionale ╚Öi cunoa╚Öterea reciproc─â ├«n domeniile educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002), ├«ntre care ╚Öi Rom├ónia (din 12 iul. 1955).
ORGANIZA╚ÜIA PENTRU COOPERARE ╚śI DEZVOLTARE ECONOMIC─é (O.C.D.E. ├«n engl.: Organization for Economic Cooperation and Development ÔÇô O.E.C.D.; ├«n fr.: Organisation de Cooperation et de D├ęveloppement Economique ÔÇô O.C.D.E.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Paris (Fran╚Ťa), creat─â la 30 sept. 1961, ca succesoare a Organiza╚Ťiei Europene pentru Cooperare Economic─â ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1948. Reprezint─â un forum pentru discutarea ╚Öi coordonarea activit─â╚Ťilor sociale ╚Öi economice ale ╚Ť─ârilor membre, propun├óndu-╚Öi s─â favorizeze expansiunea lor economic─â ╚Öi dezvoltarea pe baze multilaterale a comer╚Ťului mondial. Are 30 de membri (2001): Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Rep. Coreea, Danemarca, Elve╚Ťia, Finlanda, Fran╚Ťa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Norvegia, Noua Zeeland─â, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, S.U.A., Suedia, Turcia, Ungaria. ├Än domeniul energiei (conven╚Ťionale ╚Öi nucleare) cea mai mare parte a activit─â╚Ťii organiza╚Ťiei se desf─â╚Öoar─â ├«n cadrul a dou─â agen╚Ťii create de Consiliul O.C.D.E. ├«n acest scop: ÔÇô Agen╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Energie (├«n engl.: International Energy Agency ÔÇô I.E.A.), cu sediul la Paris (Fran╚Ťa), creat─â ├«n 1974, ├«n scopul cooper─ârii ├«n problemele privind energia. Are 26 de membri (ai O.C.D.E., cu excep╚Ťia Rep. Coreea, Mexicului, Poloniei ╚Öi Ungariei). ÔÇô Agen╚Ťia O.C.D.E. pentru Energie Nuclear─â (O.E.C.D.; ├«n engl.: Nuclear Energy Agency ÔÇô N.E.A.), cu sediul la Seine, Saint-Germain (Fran╚Ťa), creat─â ├«n 1958, ├«n scopul promov─ârii folosirii energiei nucleare ├«n scopuri pa╚Önice. Are 28 membri (ai O.C.D.E., cu excep╚Ťia Noii Zeelande ╚Öi Poloniei). Principalul organ este Consiliul Ministerial (├«n care sunt reprezentate toate ╚Ť─ârile membre), asistat de un Comitet Executiv (14 membri) ╚Öi de un Secretariat general. Marea parte a activit─â╚Ťii sale se desf─â╚Öoar─â ├«n grupuri de lucru ╚Öi ├«n peste 200 de comitete specializate.
ORGANIZA╚ÜIA PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI (O.E.P.), organiza╚Ťie creat─â ├«n 1964 ├«n Ierusalimul de Est, de c─âtre reprezentan╚Ťi ai poporului palestinian, ai unor organiza╚Ťii profesionale ╚Öi populare ╚Öi ai unor mi╚Öc─âri ale rezisten╚Ťei palestiniene. Organul s─âu suprem este Consiliul Na╚Ťional Palestinian (C.N.P.), de fapt parlamentul poporului palestinian, compus din 530 membri, din care 180 din teritoriile arabe ocupate de Israel. ├Äntre sesiunile acestuia orient─ârile generale sunt adoptate de Consiliul Central al O.E.P. ├Äntreaga activitate a organiza╚Ťiei este condus─â de Consiliul Executiv format din 15 membri, printre care ╚Öi reprezenta╚Ťi a 6 organiza╚Ťii ale rezisten╚Ťei palestiniene. Pre╚Öedinte al Comitetului Executiv este, din 1969, Yasser Arafat.
ORGANIZA╚ÜIA PENTRU SECURITATE ╚śI COOPERARE ├ÄN EUROPA (O.S.C.E.; ├«n engl.: Organization for Security and Cooperation in Europe ÔÇô O.S.C.E.), organiza╚Ťie creat─â ├«n 1972 sub numele de Conferin╚Ťa pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa (C.S.C.E.), ca forum multilateral pentru dialog ╚Öi negocieri. Numele actual a fost adoptat la 5 dec. 1994 la Conferin╚Ťa la nivel ├«nalt, pentru a sublinia caracterul permanent al organismului. La 1 aug. 1975 a fost semnat Actul Final de la Helsinki, care stabile╚Öte principiile de securitate ├«n Europa, inclusiv angajamentul statelor de a se ab╚Ťine de la acte de agresiune, respectul inviolabilit─â╚Ťii frontierelor, neamestecului ├«n treburile interne ╚Öi drepturile omului. Propune dezvoltarea cooper─ârii ├«n domeniile economic, ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi tehnologic, cooperarea ├«n domeniul umanitar ╚Öi ├«n alte domenii, inclusiv promovarea schimburilor culturale, hot─âr├órea de a continua procesul de consultare ╚Öi cooperare ├«ntre ╚Ť─ârile membre. Domeniile de competen╚Ť─â s-au extins prin Carta de la Paris a unei noi Europe (1990), care a transformat C.S.C.E. dintr-un forum ad-hoc ├«ntr-o organiza╚Ťie cu institu╚Ťii permanente. Are ca membri 55 de state din Europa (inclusiv Vaticanul ╚Öi Serbia-Muntenegru, ultima suspendat─â ├«n 1992 ├«n urma conflictului din Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina), la care se adaug─â Canada, S.U.A. ╚Öi opt republici asiatice ex-sovietice. Secretariatul organiza╚Ťiei are sediul la Viena (Austria).
ORGANIZA╚ÜIA STATELOR AMERICANE (O.S.A.; ├«n engl.: Organization of American States ÔÇô O.S.A.; ├«n sp.: Organizaci├│n de los Estados Americanos ÔÇô O.E.A.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â ├«n 1948 prin Carta de la Bogot├í (├«n vigoare din 1951, modificat─â ├«n 1965 ╚Öi 1985), ├«n scopul promov─ârii p─âcii, securit─â╚Ťii ╚Öi bunei ├«n╚Ťelegeri ├«ntre ╚Ť─ârile membre din cele dou─â continente, ├«nt─âririi colabor─ârii ╚Öi protej─ârii independen╚Ťei lor, dezvolt─ârii lor economice, sociale ╚Öi culturale ╚Öi favoriz─ârii integr─ârii lor economice. O.S.A. continu─â activitatea Uniunii interna╚Ťionale a Republicilor Americane (1890-1923) ╚Öi a Uniunii Republicilor Continentului American (1923-1948). Are 35 membri (2001) ÔÇô toate statele din cele dou─â Americi (inclusiv Cuba, suspendat─â ├«n 1962) ╚Öi observatori din 35 de state de pe toate continentele, inclusiv Uniunea European─â (dintre care 15 state au statut de observatori permanen╚Ťi). Principalele organe ale O.S.A. sunt: Adunarea General─â (care se reune╚Öte anual), Consiliul Permanent (cuprinz├ónd c├óte un reprezentant al fiec─ârui stat membru), Secretariatul, numeroase consilii (Consiliul Interamerican Economic ╚Öi Social; Consiliul Interamerican pentru Educa╚Ťie, ╚śtiin╚Ť─â ╚Öi Cultur─â ╚Ö.a.), Consf─âtuirea Consultativ─â a Mini╚Ötrilor Rela╚Ťiilor Externe, ╚Öase organiza╚Ťii, cinci comisii specializate etc.
ORGANIZA╚ÜIA STATELOR ARABE EXPORTATOARE DE PETROL (O.S.A.E.P.; ├«n engl.: Organization of Arab Petroleum Exporting Countries ÔÇô O.A.P.E.C.), organiza╚Ťie regional─â, cu sediul la Kuwait, creat─â ├«n 1968, ├«n scopul protej─ârii intereselor ╚Ť─ârilor membre ╚Öi stabilirii c─âilor ╚Öi mijloacelor pentru dezvoltarea cooper─ârii lor ├«n domeniul petrolului. Are 10 state membre: Algeria, Arabia Saudit─â, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iraq, Kuwait, Libia, Qatar, Siria.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ASIEI DE SUD-EST (S.E.A.T.O.; ├«n engl.: South Est Asia Treaty Orgnization ÔÇô S.E.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â la Manila (Filipine), la 8 sept. 1954, ├«n scopul dezvolt─ârii capacit─â╚Ťii de ap─ârare individual─â ╚Öi colectiv─â a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia, Filipine, Fran╚Ťa, Marea Britanie, Noua Zeeland─â, Pakistan (p├ón─â ├«n 1972), S.U.A. ╚Öi Thailanda. Organiza╚Ťia s-a autodizolvat ├«n 1975.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; ├«n engl.: North Atlantic Treaty Organization ÔÇô N.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â ├«n baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (a╚Öa-numitul Pact al Atlanticului), cu sediu la Bruxelles ÔÇô Belgia (p├ón─â ├«n 1967, la Paris), ├«n scopul asigur─ârii securit─â╚Ťii comune a statelor membre prin cooperare ╚Öi consultare ├«n domeniile politic, militar ╚Öi economic, precum ╚Öi ├«n domeniul social-╚Ötiin╚Ťific ╚Öi ├«n alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia, Canada, Danemarca, Fran╚Ťa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, S.U.A. (membri fondatori), Grecia, Turcia (din 1952), R.F. Germania (din 1955), Spania (din 1982), Cehia, Polonia, Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hot─âr├ót s─â se lanseze invita╚Ťii de aderare ├«n 2004 unui grup de ╚Ť─âri (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Rom├ónia, Slovacia ╚Öi Slovenia). Noii membri vor c─âp─âta statut de membru deplin ├«n 2004 dup─â ce parlamentele celor 19 state vor ratifica aceast─â hot─âr├óre. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului, care reune╚Öte reprezentan╚Ťii statelor membre ╚Öi decide ├«n unanimitate, asupra problemelor administrative ╚Öi financiare. Consiliul, cu sediu la Bruxelles, este asistat de numeroase Comitete ╚Öi Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) ╚Öi de Secretariatul interna╚Ťional. Al─âturi de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Pre╚Öedinte permanent ales la nivelul ╚śefilor Marilor State Majore (pentru o perioad─â de 2 ani), Comitetul de Planificare a Ap─âr─ârii, patru Comandamente Regionale ╚Öi 14 Agen╚Ťii subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. s-a deschis c─âtre ╚Ť─ârile din Europa Central─â ╚Öi de Est prin Parteneriatul pentru Pace, care prevede participarea la manevre comune ╚Öi la schimbul de informa╚Ťii militare, dar f─âr─â implicare ├«n asigurarea securit─â╚Ťii ╚Öi ap─âr─ârii reciproce. La el au aderat toate ╚Ť─ârile Europei Centrale ╚Öi de Est ╚Öi numeroase republici ex-sovietice, ├«ntre care ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â. La 28 mai 2002, prin Declara╚Ťia de la Roma, a fost creat ÔÇ×Consiliul celor 20ÔÇŁ, format din cele 19 ╚Ť─âri membre plus Federa╚Ťia Rus─â, abilitat s─â ia decizii prin consens asupra: luptei ├«mpotriva terorismului, gestionarea crizelor, neprolifer─ârii armelor de distrugere ├«n mas─â, controlului armamentelor, ap─âr─ârii contra rachetelor de lupt─â, opera╚Ťiunilor de salvare pe mare, cooper─ârii militare, planurilor pentru urgen╚Ťe civile, provoc─ârilor ╚Öi amenin╚Ť─ârilor de toate tipurile ╚Ö.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie), de la 4 aug. 1999. Succesorul s─âu (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; ├«n engl.: Central Treaty Organization ÔÇô C.E.N.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â la 24 febr. 1955, cu sediul la Ankara (Turcia), ├«n scopul ap─âr─ârii comune ╚Öi dezvolt─ârii economice a statelor membre. P├ón─â ├«n 1959 s-a numit Organiza╚Ťia Tratatului Orientului Apropiat ini╚Ťial ca un tratat bilateral ├«ntre Turcia ╚Öi Iraq, la care au aderat ├«n acela╚Öi an Marea Britanie (4. apr.), Pakistan (23 sept.) ╚Öi Iran (3 nov.). Organiza╚Ťia s-a autodizolvat ├«n 1979.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI DE LA VAR╚śOVIA (Pactul de la Var╚Öovia), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â cu sediul la Var╚Öovia (Polonia), creat─â la 14 mai 1955 prin Tratatul de Prietenie, Colaborare ╚Öi Asisten╚Ť─â Mutual─â de la Var╚Öovia, ├«n scopul asigur─ârii securit─â╚Ťii statelor membre ╚Öi a p─âcii ├«n Europa. Membri: opt ╚Ť─âri socialiste ÔÇô Albania (s-a retras din organiza╚Ťie ├«n 1968), Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. German─â, Polonia, Rom├ónia, Ungaria ╚Öi U.R.S.S. S-a autodizolvat ├«n 1991.
ORGANIZA╚ÜIA ╚Ü─éRILOR EXPORTATOARE DE PETROL (O.P.E.C.; ├«n engl.: Organization of the Petroleum Exporting Countries), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediu la Viena (Austria), creat─â ├«n 1960, ├«n scopul unific─ârii ╚Öi coordon─ârii politicilor ╚Öi strategiilor ╚Ť─ârilor membre ├«n domeniul comer╚Ťului interna╚Ťional cu petrol ╚Öi ap─ârarea intereselor lor ├«n general. Are 11 state membre: Algeria, Arabia Saudit─â, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Iraq, Iran, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar ╚Öi Venezuela. ├Än cadrul organiza╚Ťiei func╚Ťioneaz─â Fondul O.P.E.C.pentru Dezvoltare Interna╚Ťional─â (├«n engl.: Fund for International Development), cu sediu la Viena (Austria), creat ├«n 1976 ╚Öi av├ónd ca membri statele O.P.E.C.
ORGANIZA╚ÜIA UNIT─é╚ÜII AFRICANE (O.U.A.; ├«n engl.: Organization of African Unity ÔÇô O.A.U.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Addis Abeba (Ethiopia), creat─â la Conferin╚Ťa din mai 1963 de c─âtre 32 na╚Ťiuni africane (atunci independente), ├«n scopul promov─ârii unit─â╚Ťii ╚Öi solidarit─â╚Ťii statelor africane, colabor─ârii politice ╚Öi economice a statelor membre, intensificarea ╚Öi coordonarea eforturilor pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea standardului de via╚Ť─â ├«n Africa, al ap─âr─ârii suveranit─â╚Ťii, integrit─â╚Ťii teritoriale ╚Öi independen╚Ťei statelor africane, desfiin╚Ť─ârii oric─âror forme de colonialism pe continentul african, al promov─ârii cooper─ârii interna╚Ťionale conform Cartei O.N.U. Are 53 de state membre (toate statele africane cu excep╚Ťia Marocului, care a p─âr─âsit organiza╚Ťia ├«n 1984 ├«n semn de protest pentru admiterea ca membru al Saharei Occidentale). Principalele organe ale O.U.A. sunt: Conferin╚Ťa ╚śefilor de stat ╚Öi guvern (care se reune╚Öte anual ├«ntr-o ╚Ťar─â membr─â), Consiliul Mini╚Ötrilor de Externe, Comisia de Arbitraj, Comitetul de Coordonare pentru Eliberarea Africii, comitete ╚Öi comisii specializate ╚Öi Secretariatul permanent cu sediul la Addis Abeba. La 11 iul. 2001 O.U.A. s-a dizolvat ╚Öi ├«n iul. 2002 a fost ├«nlocuit─â de Uniunea African─â.

Organiza╚Ťie dex online | sinonim

Organiza╚Ťie definitie

Intrare: organiza╚Ťie
organiza╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e