organit definitie

7 definiții pentru organit

ORGANÍT, organite, s. n. Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei. – Din fr. organite.
ORGANÍT, organite, s. n. Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei. – Din fr. organite.
organít s. n., pl. organíte
organít s. n., pl. organíte
ORGANÍT s.n. (Biol.) Fiecare dintre elementele care alcătuiesc celula vie. [Pl. -te. / < fr. organite].
ORGANÍT s. n. fiecare dintre elementele din celula vie. (< fr. organite)
ORGANÍT (< fr.) s. n. (HIST.) Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei animale sau vegetale, cu formă, structură și compoziție chimică, determinate, îndeplinind anumite funcții în viața celulei (ex. nucleul, plastidele, mitocondriile).

organit dex

Intrare: organit
organit substantiv neutru