ORGANICITÁTE s. f. (Fil.) Caracter organic al unui sistem. – Din engl. organicity.

ORGANICITÁTE s. f. (Fil.) Caracter organic al unui sistem. – Din engl. organicity.

organicitáte s. f., g.-d. art. organicitắții

organicitáte s. f., g.-d. art. organicității

ORGANICITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este organic. [Cf. it. organicità].

ORGANICITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este organic. ◊ (fil.) caracter organic al unui sistem. (< engl. organicity)