Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru org─â

├ôRG─é, orgi, s. f. 1. Instrument muzical complex, al c─ârui mecanism se compune dintr-un sistem de tuburi sonore, puse ├«n ac╚Ťiune cu ajutorul unor pedale, al unei claviaturi ╚Öi al unor manete de registru, prin care trece aerul suflat de ni╚Öte foale. ÔŚŐ Org─â de lumini = a) set de becuri colorate diferit a c─âror aprindere sau intensitate este comandat─â electronic ├«n concordan╚Ť─â cu zonele spectrale ale unui semnal acustic; b) pupitru de comand─â pentru reglarea intensit─â╚Ťii luminoase a surselor de lumin─â ├«n studiouri, teatre etc. 2. Sistem de armare a unei lucr─âri miniere subterane, st├ólp l├óng─â st├ólp, ca tuburile de org─â (1). ÔÇô Din fr. orgue.
├ôRG─é, orgi, s. f. 1. Instrument muzical complex, al c─ârui mecanism se compune dintr-un sistem de tuburi sonore, puse ├«n ac╚Ťiune cu ajutorul unor pedale, al unei claviaturi ╚Öi al unor manete de registru, prin care trece aerul suflat de ni╚Öte foale. ÔŚŐ Org─â de lumini = a) set de becuri colorate diferit ale c─âror aprindere ╚Öi intensitate sunt comandate electronic ├«n concordan╚Ť─â cu zonele spectrale ale unui semnal acustic; b) pupitru de comand─â pentru reglarea intensit─â╚Ťii luminoase a surselor de lumin─â ├«n studiouri, teatre etc. 2. Sistem de armare a unei lucr─âri miniere subterane, st├ólp l├óng─â st├ólp, ca tuburile de org─â (1). ÔÇô Din fr. orgue.
├ôRG─é, orge, s. f. Instrument muzical al c─ârui mecanism se compune dintr-un sistem de tuburi sonore, puse ├«n ac╚Ťiune cu ajutorul unei claviaturi ╚Öi al unor manete de registru, prin care trece aerul suflat de ni╚Öte foaie. ╚śi ca org─â colosal─â, geme tot, ÔÇô se vait─â ÔÇô tot. MACEDONSKI, O. I 162. Complexa claviatur─â a unei imense orge. CARAGIALE, O. III 262. ÔŚŐ Fig. Departe, orga surd─â a p─âdurii Cu mii de ╚Öoapte, taine de izvoare, R─âsun─â-ncet, r─âsun─â lin. IOSIF, V. 104. Culca╚Ťi sub str─â╚Öini largi de ramuri, ├Än ad├«ncimi ├«ntunecate, Vom asculta orga p─âdurii, Fo╚Önetul frunzelor ├«n v├«nt. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 75.
├│rg─â s. f., g.-d. art. ├│rgii; pl. orgi
├│rg─â s. f., g.-d. art. ├│rgii; pl. orgi
ÓRGĂ s. (MUZ.) (înv.) organ.
├ôRG─é s.f. 1. Instrument muzical cu claviatur─â, la care sunetele sunt produse prin trecerea unui curent de aer suflat de ni╚Öte foale printr-un sistem de tuburi sonore. 2. Org─â geologic─â = ansamblu de coloane verticale formate ├«n unele roci prin fisurare. [Gen. -ii. / < fr. orgue, cf. it. organo, gr. organon ÔÇô instrument].
├ôRG─é s. f. 1. instrument muzical complex, cu claviatur─â, bazat pe un sistem de tuburi sonore, ├«n care sunetele se produc prin trecerea unui curent de aer sub presiune. ÔÖŽ ~ de lumini = a) set de becuri diferit colorate, cu aprindere ╚Öi intensitate comandate electronic. b) totalitatea dispozitivelor de comand─â a aparatelor de iluminat ├«ntr-o sal─â de spectacol, ├«ntr-un platou de filmare sau de televiziune. 2. ~ geologic─â = ansamblu de coloane verticale ├«n unele roci, prin fisurare. ÔŚŐ sus╚Ťinerea unei lucr─âri miniere subterane cu st├ólpi a╚Öeza╚Ťi unul l├óng─â altul. (< fr. orgue)
├ôRG─é orgi f. Instrument muzical pneumatic de mari propor╚Ťii, const├ónd dintr-un sistem de tuburi sonore, care, fiind ac╚Ťionate de claviaturi ╚Öi pedale, emit sunete asem─ân─âtoare unei ├«ntregi orchestre simfonice. /<fr. orgue
org─â f. mare instrument de muzic─â cu chei ╚Öi ╚Ťeve de v├ónt (= fr. orgue).
*├│rg─â f., pl. ─ş ╚Öi e (fr. orgue [m. la sing.] d. lat. ├│rganum, vgr. ├│rganon, organ, instrument; it. sp. ├│rgano). Un fel de mare instrument muzical cu clape, care, c├«nd se deschid, da┼ş drumu aerulu─ş dintrÔÇÖun foale ├«n ni╚Öte ╚Ťev─ş r─âsun─âtoare. Locu unde e a╚Öezat─â orga ├«n biseric─â. Punct de org─â, repaus ma─ş mult or─ş ma─ş pu╚Ťin lung care se face la o not─â muzical─â oare-care ╚Öi ├«n timpu c─âru─şa partea c├«nt─âtoare execut─â ceva dup─â fantazie: punctu de org─â e indicat pin semnu...1. ÔÇô Biblia atribue lu─ş Jubal inven╚Ťiunea orgi─ş. Ast─âz─ş ─şa e ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n biserica catolic─â ╚Öi protestant─â ╚Öi ar fi bine s─â fie ├«n toate bisericile. V. fla╚Önet─â.[1]
ORGĂ s. (MUZ.) (înv.) organ.
Ahlborn, org─â ~ (germ.) v. electrofone, instrumente; org─â electronic─â.
consonata, org─â ~ v. electrofone, instrumente.
Dereux, org─â ~ (fr.) v. electrofone, instrumente.
Hammond, org─â ~ v. electrofone, instrumente; org─â electronic─â.
iponika, org─â ~ v. electrofone, instrumente.
Lipp, org─â ~ v. electrofone, instrumente; org─â electronic─â.
novachord, org─â ~ v. electrofone, instrumente.
organo di legno (cuv. it. ÔÇ×org─â de lemnÔÇŁ), denumire folosit─â ├«n sec. 16-17 pentru positiv*, spre deosebire de regal*, care folosea exclusiv tuburi linguale. ├Än partitura* operei ÔÇ×OrfeuÔÇŁ (1607), Monteverdi prevede doi organi di legno al─âturi de un regal.
organo pleno (plenum organum) (loc. lat., abl.) (it. il ripieno, organo pieno; engl. full organ; germ. volles Werk), termen ce desemneaz─â, ├«n muzica baroc─â*, o sum─â selectiv─â de registre (II), principale ╚Öi mixturi (1), precum ╚Öi pe loc╚Ťiitorii acestora (├«n pozi╚Ťii egale cu acelea pe care le ├«nlocuiesc); registrele de aliquote (3) cu ter╚Ťe*, septime* ╚Öi none*, nu intr─â ├«n componen╚Ťa clasicului o. cu tutti*-ul orgilor* (fr. grand jeu*) construite ├«n sec. 19 (orgile de tip orch.), ce cuprinde totalitatea registrelor, imit├ónd timbrurile* orch.
org─â (< gr. ߯ä¤ü╬│╬▒╬Ż╬┐╬Ż, ÔÇ×unealt─âÔÇŁ, ÔÇ×instrumentÔÇŁ, ÔÇ×instrument muzicalÔÇŁ; lat. organum; fr. orgue; germ. Orgel; engl. organ; it. organo), instrument de suflat complex, bazat pe un sistem de tuburi sonore. Sunetul o. se produce prin introducerea aerului sub presiune ├«n tuburi o dat─â cu ac╚Ťionarea manualului* (manualelor), a pedalierului (1) ╚Öi a sistemului de ac╚Ťionare a registrelor (III, 1, 2). M─ârimea o. (├«n func╚Ťie de num─ârul tuburilor) difer─â de la un instr. la altul. Fiind un unicat, fiecare o. este proiectat─â de obicei de c─âtre un specialist (├«n cele mai multe cazuri un organist*), care face ÔÇ×dispozi╚Ťia registrelorÔÇŁ [alege registrele (II, 1)] care vor intra ├«n componen╚Ťa instr., le distribuie diferitelor manuale ╚Öi pedalierului, iar constructorul de o. ÔÇ×realizeaz─âÔÇŁ dispozi╚Ťia acestora. De fapt, cele mai multe o., acelea care au dou─â sau mai multe manuale, nu sunt instr. simple, ci sunt compuse din dou─â, trei sau mai multe ÔÇ×orgiÔÇŁ de sine st─ât─âtoare, fiecare av├ónd un manual propriu, independent, pe care se poate c├ónta at├ót separat c├ót ╚Öi ├«mpreun─â. Cele trei p─âr╚Ťi principale ale instr. sunt: tuburile sonore, grupate ├«n r├ónduri de registre; mecanica de suflat (ÔÇ×sufl─âriaÔÇŁ) ├«mpreun─â cu magazia de v├ónt ╚Öi mecanismul de ac╚Ťionare a ventilelor de admisie: consol─â, claviaturi* (manuale) tractur─â, p├órghii pentru registre (II, 2). ÔÖŽ A. Tuburile sonore pot fi grupate ╚Ťin├óndu-se seam─â de anumite criterii: a. dup─â felul de atac (2): tuburi labiale ╚Öi tuburi linguale; b. dup─â felul materialului din care sunt confec╚Ťionate: tuburi din metal ╚Öi tuburi din lemn, carton, por╚Ťelan etc.; c. dup─â lungime; tuburi de 32ÔÇ▓, 16ÔÇ▓, 8ÔÇ▓, 4ÔÇ▓, 2ÔÇ▓, 1ÔÇ▓ ÔÇô v. picior (2) etc., precum ╚Öi dup─â alte criterii. Tuburile labiale au forma ╚Öi principiile de construc╚Ťie ale unui flaut drept* sau fluier pop. Parte inferioar─â a tubului este conic─â iar cea superioar─â cilindric─â. ├Än locul unde se ├«nt├ólnesc, se afl─â deschiderea interlabial─â cu 2 muchii: labia superioar─â ╚Öi cea inferioar─â. V├óntul, care intr─â prin ajutajul de admisie, aflat la piciorul tubului, este comprimat ├«n partea conic─â, p─âtrunde apoi prin ajutajul linear (germ. Kernspalte) ├«n corpul central al tubului, unde pune ├«n mi╚Öcare aerul, astfel ├«nc├ót coloana de aer a tubului ├«ntr─â ├«n vibra╚Ťie. Dac─â tubul este lung, coloana de aer a tubului intr─â ├«n vibra╚Ťie. Dac─â tubul este lung, coloana de aer oscil├ónd rar sunetul va fi grav, iar dac─â este scurt, sunetul va fi propor╚Ťional mai acut. Deci, de lungimea p─âr╚Ťii superioare depinde ├«n─âl╚Ťimea (2) sunetului. Cam 80% din totalul tuburilor unei o. sunt labiale (doar la o. de tip fr., c├óteodat─â ├«nt├ólnim relativ ceva mai multe registre linguale). Dac─â tubul este ├«nchis el va emite octava* inferioar─â, ├«n compara╚Ťie cu un tub de aceea╚Öi lungime. Tuburile linguale produc sunetul cu ajutorul unei ancii* metalice (ca la armoniu*, acordeon*, muzicu╚Ť─â*). Admisia v├óntului este aproape la fel ca la tubul labial, dar aici v├óntul pune ├«n vibra╚Ťie ╚Öi ancia (a c─ârei grosime are influen╚Ť─â asupra timbrului*). Tubul lingual poate s─â aib─â ╚Öi o parte superior─â, un pavilion*, ├«n vederea amplific─ârii sunetului. Forma pavilionului, cilindric─â, conic─â, de mensur─â egal─â larg─â sau ├«ngust─â, are o influen╚Ť─â hot─âr├ótoare asupra timbrului. Anciile sunt de dou─â feluri: batante (ca la cl., sax.) ╚Öi libere (ca la acordeon, armoniu). Tuburile sunt grupate ├«n r├ónduri de registre. Fiecare registru reprezint─â un r├ónd complet de tuburi; fiec─ârei clape a claviaturii ├«i corespunde un tub. Ele se deosebesc prin ├«n─âl╚Ťime (de 8ÔÇ▓, 4ÔÇ▓, 2ÔÇ▓), timbru (ÔÇ×principalÔÇŁ, ÔÇ×flautÔÇŁ, ÔÇ×oboiÔÇŁ, vox humana) ╚Öi intensitate (2). Exist─â registre de 8ÔÇ▓ (ca. 30 cm), unde do m─âsoar─â c. 2,38 m, de 8ÔÇ▓, de 4ÔÇ▓ care, ap─âs├ónd pe aceea╚Öi clap─â, sun─â cu o octav─â mai sus, de 2ÔÇ▓ (cu 2 octave mai sus), 16ÔÇ▓ (cu o octav─â mai jos), 32ÔÇ▓, 64ÔÇ▓. Registrele sunt grupate ╚Öi ele la r├óndul lor ├«n registru de baz─â, de fond (fr. jeu de fonds, germ. Grundstimmen), cele de 16ÔÇ▓, 8ÔÇ▓, 4ÔÇ▓ (la o. fr.) ╚Öi cele 16ÔÇ▓, 8ÔÇ▓ (la o. germ.) aflate ├«n manualul principal; cele de 8ÔÇ▓ ╚Öi 4ÔÇ▓ se afl─â ├«n positiv*. Registre de aliquote (3) (fr. jeux de mutation, germ. Aliquoten) sunt registre care reprezint─â armonicile* superioare. Registrul de 22/3,, sun─â cu o duodecim─â* mai sus dec├ót este notat, reg. de 2ÔÇ▓ cu 2 octave mai sus, 13/5,, ca ter╚Ť─â* deasupra octavei secunde, 11/3,, cvinta* deasupra octavei secunde, 11/7,, ca septim─â* mic─â deasupra octavei secunde, 1ÔÇ▓ cu trei octave mai sus etc. Registre mixte, mixturile (2) (fr. jeux compos├ęs, fourniture; germ. Gemischte Stimmen, Mixturen), de dou─â voci (2) (de ex. o combina╚Ťie ├«ntre cvinta 22/3, ╚Öi ter╚Ťa 13/5,), de 3ÔÇ▓, de 5ÔÇ▓, de 7ÔÇ▓. Registrele mixte folosesc tuburi labiale. Timbrul, culoarea registrelor se ob╚Ťine prin mensura [germ. Mensur ÔÇô v. diapazon (2)], l─ârgimea tubului. Fiecare org─â dispune de corul principalelor (fr. jeux de fonds) (16ÔÇ▓, 8ÔÇ▓, 4ÔÇ▓, cu mensura medie ╚Öi larg─â), corul flautelor (registre de 16ÔÇ▓, 8ÔÇ▓, 4ÔÇ▓, 2ÔÇ▓, 1ÔÇ▓, aliquote, cu mensura larg─â), registre care imit─â alte instr. (viola, violino, violoncello), cu mensura ├«ngust─â (toate aceste registre folosesc tuburi linguale) ╚Öi corul registrelor cu ancii, unele din ele de asemenea imitatoare ale unor instr. sau ale vocii umane (oboi, trompet─â, trombon, vox humana). Registrele cu ancii se despart ├«n dou─â grupe, una folosind tuburi cu pavilionul normal (trompet─â, oboi) celelalte cu pavilionul scurt (vox humana, racket*, regal*). Num─ârul tuburilor folosite difer─â de la un instr. la altul. O o. medie de 25 registre are c. 1900 tuburi. Cea mai mare o. din ╚Ťara noastr─â, cea din studioul de concerte al Societ─â╚Ťii Radio din Bucure╚Öti, are, de ex., c. 8000 de tuburi sonore, ├«mp─âr╚Ťite pe 4 manuale ╚Öi pedalier. B. Mecanica de suflat produce v├óntul cu ajutorul unui sistem de foale, ac╚Ťionate manual sau pedal. ├Än decursul timpului au fost folosite mai multe tipuri de foale, care aveau o caracteristic─â comun─â: comprimarea aerului aspirat. Important este ca presiunea s─â r─âm├ón─â constant─â. Presiunea se m─âsoar─â ├«n mm (de ex. 75 mm ÔÇ×presiune de v├óntÔÇŁ ridic─â o coloan─â de ap─â ├«ntr-un tub-eprubet─â la 75 mm). La o. vechi se folosea o presiune de v├ónt de la 50-75 mm. Mai t├órziu, ├«n sec. 19, au fost preferate presiuni mai mari, ce atingeau 120 mm, din cauza utiliz─ârii anumitor registre cu 300 mm, a╚Öa-numitele registre de ÔÇ×presiune ├«nalt─âÔÇŁ, la care, ├«ntre timp, s-a renun╚Ťat (orga Bisericii luterane din Sibiu are asemenea registre). Printr-o conduct─â, v├óntul este adus spre magazia de v├ónt, iar de acolo, ac╚Ťionat de organist, cu ajutorul mecanismului de tractur─â, spre tuburile sonore plasate pe magazia de v├ónt prev─âzut─â cu ventile de admisie, c├ónd este ap─âsat─â clapa legat─â cu tubul respectiv, permite intrarea v├óntului ├«n tub. Au fost folosite mai multe tipuri de magazii ╚Öi diferite sisteme de ventile. Cele mai eficiente ├«n vederea ob╚Ťinerii unei sonorit─â╚Ťi c├ót mai clare, a unor sunete mai curate, a posibilit─â╚Ťilor de combinare a registrelor ╚Öi a unui atac c├ót mai precis, s-au dovedit a fi sistemele Schleifladen ╚Öi Springladen, folosite ├«n epoca barocului*. ├Äncep├ónd din sec. 20, mai toate o. noi folosesc din nou aceste sisteme de construc╚Ťie. c. Mecanismul de ac╚Ťionare a ventilelor de admisie. Leg─âtura ├«ntre claviatur─â ╚Öi tuburi este realizat─â cu ajutorul tracturii. Exist─â o consol─â (mas─â de comand─â), pe care sunt plasate manualele (de la 1-5), cu clapele respective. Do-sol3 [la3] (56-57 de clape), ╚Öi pedalierul, Do-fa1 [sol1] (30-31 de clape). Leg─âtura ├«ntre clap─â ╚Öi ventil se poate realiza cu ajutorul diferitelor sisteme. Cel mecanic, bazat pe un complex de p├órghii care, ac╚Ťion├ónd precis, face ├«ns─â ca ├«n momentul folosirii tuturor registrelor clapele s─â ÔÇ×mearg─âÔÇŁ foarte greu, nepermi╚Ť├ónd o agilitate prea mare ├«n tempo(2)-urile rapide. ├Än anul 1832 Barker inventeaz─â un sistem de p├órghii care ac╚Ťioneaz─â mecanismul de tractur─â spre ventil cu ajutorul v├óntului, u╚Öur├óndu-se astfel mult atacul clapelor. Sistemul r─âm├óne ├«ns─â mecanic. ├Än sec. 19 apare un nou sistem de tractur─â, cel pneumatic, unde leg─âtura ├«ntre clap─â ╚Öi ventil este realizat─â cu ajutorul unei conducte ├«nguste de plumb ╚Öi o magazie de v├ónt montat─â ├«n consol─â. Ap─âs├óndu-se pe clap─â, v├óntul intr─â ├«n conduct─â ╚Öi deschide ventilul de admisie a tubului sonor. Sistemul pneumatic este mai simplu, mai ieftin, dar atacul imprecis, iar sunetul ├«nt├órzie, ├«n func╚Ťie de distan╚Ť─â ├«ntre consol─â ╚Öi tub. Mai nou se folose╚Öte sistemul electric ├«n care, cu ajutorul unor electromagne╚Ťi, se deschide ventilul de admisie a tubului sonor. Cu toate neajunsurile sale, cea mai bun─â tractur─â s-a dovedit ├«ns─â a fi totu╚Öi cea mecanic─â. ├Än zilele noastre constructorii de o. revin din ce ├«n ce mai mult la aceasta. Pe consol─â sunt montate p─ârghiile pentru registre. Am v─âzut c─â tuburile sunt grupate pe r├ónduri de registre. Ele pot primi ÔÇ×v├óntÔÇŁ doar c├ónd p├órghia registrului e ÔÇ×tras─âÔÇŁ, astfel, cu toate c─â se apas─â pe clap─â ╚Öi se deschide ventilul admisie, tubul nu sun─â pentru faptul c─â nu exist─â v├ónt ├«n magazia registrului respectiv. ╚śi aceste p├órghii pot fi ac╚Ťionate mecanic, pneumatic sau electric. ÔÖŽ O. este un instr. cunoscut deja ├«n antic. ├Än sec. 2 ├«. Hr. (170) un anume Ktesibios construie╚Öte o o. hidraulic─â (hydraulis, organum hydraulicum) av├ónd tuburi, un fel de claviatur─â ╚Öi foale. Comprimarea aerului se realiza cu ajutorul apei. La Roma ╚Öi la Bizan╚Ť, o. era utilizat─â mai ales ├«n teatru. ├Än Europa apusean─â a ev. med., prima o. apare ├«n anul 757, c├ónd ├«mp─âratul bizantin Constantin Kopronymos face cadou o o. regelui Peppin. Acele instr. extrem de mici, dispuneau de 8-15 tuburi, 1-2 octave diatonice (do-do1). ├Än jurul anului 980 se g─âsea la Winchester o org─â cu 400 de tuburi ╚Öi dou─â manuale. ├Än sec. 12, tuburile sunt ├«mp─âr╚Ťite ├«n registre; ├«n sec. 14 se inventeaz─â, ├«n Germania, pedalierul, iar ├«n sec. 15, tuburile linguale. ├Än ╚Ťara noastr─â (Transilvania), construc╚Ťia de o. a ├«nceput relativ devreme. Primul nume de organist ╚Öi constructor, care apare ├«ntr-un document (1429), este cel al lui Johannes Teutonicus din Feldioara (Marienburg). Desigur s-au construit ╚Öi ├«naintea acestei date o. ├«n diferite ora╚Öe. Cea mai veche o. p─âstrat─â ├«n forma ei originar─â este probabil cea din Biserica luteran─â din Rupea (1726), iar cel mai valoros instr. se afl─â la Biserica Neagr─â din Bra╚Öov, construit de c─âtre Carl August Buchholz, Berlin (1836-1839); are 76 de registre (63 sun─âtoare). V. regal; orga di legno; positiv.
org─â de cristal, instrument, inventat ├«n anul 1956 ├«n Fran╚Ťa de c─âtre fra╚Ťii Bachet ╚Öi J. Lasy. Principiul acustic de producere a sunetelor este asem─ân─âtor cu acela al frec─ârii marginii unei cupe de cristal cu degetul ├«nmuiat. Aici, sunetul este produs de bare rotitoare. Are o sonoritate complex─â, asem─ân─âtoare cu cea a orgii*.
org─â electronic─â, instrument electrofon* de tipul orgii*. Este prev─âzut cu o consol─â de org─â, av├ónd unul sau mai multe manuale*, pedalier* ╚Öi registre (II) cu acelea╚Öi denumiri ca la org─â. Sunetul este produs pe alt─â baz─â dec├ót la orga tradi╚Ťional─â ╚Öi difer─â de la un produc─âtor la altul (de unde ╚Öi denumirea respectivelor o.: Ahlborn, Hammond, Lipp, Wurtlizer etc), pe principiul electromagnetic sau electrostatic, capt├ónd ╚Öi amplific├ónd vibra╚Ťii produse de ancii* sau de discuri rotitoare sau, mai nou, pe baz─â electronic─â cu ajutorul unor generatori de sunete (tranzistori, l─âmpi, condensatori). Diferen╚Ťierea timbrului* se realizeaz─â, la o. propriu-zis─â, pe baza selectiv─â, prin programarea spectrului de baz─â. Registrele de armonice* superioare se ob╚Ťin pe baza sistemului multiplex. Exist─â difuzoare* pentru frecven╚Ťele* ├«nalte, medii ╚Öi grave. Reverbera╚Ťia* este reglabil─â. Se poate ob╚Ťine un crescendo* de cea mai mare amploare. O. nu reprezint─â o copie a unor orgi istorice. Fiind cu mult mai mic─â ╚Öi mai ieftin─â dec├ót orga clasic─â ╚Öi put├ónd fi transportat─â u╚Öor ╚Öi amplasat─â ├«n orice sal─â, o. a cunoscut ├«n ultimul timp o r─âsp├óndire relativ mare, mai ales ├«n orch. de muzic─â u╚Öoar─â* ╚Öi de jazz*. Dar pentru c─â nu poate atinge perfec╚Ťiunea atacului (1), nu are spectrul sonor ╚Öi posibilit─â╚Ťile de mixaj [v. mixtur─â (2)] ale orgii cu tuburi, o. nu a putut ├«nlocui clasicul instr. ├«n redarea muzicii.
punct de org─â (fr. point dÔÇÖorgue; germ. Orgelpunkt) v. pedal─â (2).
Ranger, org─â ~ (cuv. engl.) v. electrofone, instrumente.
Wurlitzer, org─â ~ (germ.) v. electrofone instrumente; org─â electronic─â.

Org─â dex online | sinonim

Org─â definitie

Intrare: org─â
org─â substantiv feminin