Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru orfelinat

ORFELIN├üT, orfelinate, s. n. A╚Öez─âm├ónt, institu╚Ťie de ocrotire social─â pentru cre╚Öterea copiilor orfani. ÔÇô Din fr. orphelinat.
ORFELIN├üT, orfelinate, s. n. A╚Öez─âm├ónt, institu╚Ťie de caritate pentru cre╚Öterea copiilor orfani. ÔÇô Din fr. orphelinat.
ORFELINÁT, orfelinate, s. n. (În trecut) Așezămînt de caritate pentru creșterea copiilor orfani.
orfelinát s. n., pl. orfelináte
orfelinát s. n., pl. orfelináte
ORFELINÁT s. (înv.) orfanotrofie.
ORFELIN├üT s.n. A╚Öez─âm├ónt, institu╚Ťie din trecut unde se cre╚Öteau copiii orfani, s─âraci. [Pl. -te, -turi. / < fr. orphelinat].
ORFELINÁT s. n. așezământ de caritate destinat creșterii copiilor orfani; azil. (< fr. orphelinat)
ORFELIN├üT ~e n. 1) Institu╚Ťie filantropic─â unde se ├«ntre╚Ťin ╚Öi se educ─â copiii orfani sau s─âraci. 2) Cl─âdire unde se afl─â aceast─â institu╚Ťie. /<fr. orphelinat
orfelinat n. așezământ caritabil pentru creșterea orfanilor.
orfanotrof├şe f. (ngr. orfanotrofion, vgr. orphanotrophe├«on, lat. -phium). Vech─ş. Azil de orfan─ş. ÔÇô Az─ş orfelinat, pl. e (fr. orphelinat).
ORFELINAT s. (înv.) orfanotrofie.

Orfelinat dex online | sinonim

Orfelinat definitie

Intrare: orfelinat (pl. -e)
orfelinat pl. -e substantiv neutru
Intrare: orfelinat (pl. -uri)
orfelinat pl. -uri