ORDURIÉR, -Ă, ordurieri, -e, adj. (Livr.) Murdar, obscen. [Pr.: -ri-er] – Din fr. ordurier.

ORDURIÉR, -Ă, ordurieri, -e, adj. (Rar) Murdar, obscen. [Pr.: -ri-er] – Din fr. ordurier.

orduriér (livr.) (-ri-er) adj. m., pl. orduriéri; f. orduriéră, pl. orduriére

orduriér adj. (sil. -ri-er), pl. orduriéri; f. sg. orduriéră, pl. orduriére

ORDURIÉR, -Ă adj. (Liv.) Murdar, obscen. [Pron. -ri-er. / < fr. ordurier].

ORDURIÉR, -Ă adj. murdar, obscen. (< fr. ordurier)