ordură definitie

6 definiții pentru ordură

ORDÚRĂ, orduri, s. f. (Livr.) Murdărie, gunoi. – Din fr. ordure.
ORDÚRĂ, orduri, s. f. (Rar) Murdărie, gunoi. – Din fr. ordure.
ordúră (livr.) s. f., g.-d. art. ordúrii; pl. ordúri
ordúră s. f., g.-d. art. ordúrii; pl. ordúri
ORDÚRĂ s. f. 1. murdărie, gunoi. 2. (fig.) obscenitate. (< fr. ordure)
ordúră s. f. Murdărie, gunoi ◊ „[...] articolul intitulat Ordura din Orizont numărul. 29.” R.lit. 31/91 p. 24. ◊ „Compararea ziarului România liberă cu ordura România Mare [...]” ◊ „22” 39/94 p. 2; v. și R.lit. 45/95 p. 7 (din fr. ordure; DEX ◊ „rar”)

ordură dex

Intrare: ordură
ordură substantiv feminin