Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru orbital

ORBIT├üL, -─é, orbitali, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine orbitei unui corp ceresc, privitor la aceast─â orbit─â. ÔÖŽ (Despre un mobil) Care parcurge o orbit─â. 2. Care apar╚Ťine sau se afl─â ├«n orbita ocular─â. ÔÇô Din fr. orbital.
ORBIT├üL, -─é, orbitali, -e, adj. 1. Care apar╚Ťine orbitei cere╚Öti, privitor la orbita unui corp ceresc. ÔÖŽ (Despre un mobil) Care parcurge o orbit─â. 2. Care apar╚Ťine sau se afl─â ├«n orbita ocular─â. ÔÇô Din fr. orbital.
ORBIT├üL, -─é, orbitali, -e, adj. 1. Privitor la orbita unui corp ceresc. Traiectorie orbital─â. 2. Care apar╚Ťine sau se afl─â ├«n regiunea orbitei oculare.
orbitál (referitor la orbita cerească) adj. m., pl. orbitáli; f. orbitálă, pl. orbitále
orbitál (al orbitei cerești) adj. m., pl. orbitáli; f. sg. orbitálă, pl. orbitále
ORBIT├üL, -─é adj. 1. Referitor la orbita unui corp ceresc. ÔÖŽ (Despre un mobil) Care parcurge o orbit─â. 2. Al orbitei ochiului; orbitar. [Cf. fr. orbital].
ORBIT├üL, -─é I. adj. referitor la orbita unui corp ceresc. ÔŚŐ (despre un mobil, un vehicul) care parcurge o orbit─â. II. s. m. ~ atomic = zon─â din jurul unui nucleu atomic. (< fr. orbital)
ORBIT├üL ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de orbite; propriu orbitelor. 2) (despre un corp mobil) Care se mi╚Öc─â pe orbit─â. /<fr. orbital
ORBIT├üL, -─é (< fr.) adj., s. m. 1. Adj. Care apar╚Ťine orbitei unui corp ceresc, privitor la aceast─â orbit─â. ÔÖŽ (Despre un mobil) Care parcurge o orbit─â. 2. Adj. (ANAT.) Care apar╚Ťine orbitei (2) sau se afl─â ├«n cavitatea acesteia. 3. S. n. (FIZ., CHIM.) O. atomic = fiecare dintre solu╚Ťiile cu semnifica╚Ťie fizic─â ale ecua╚Ťiei lui Schr├Âdinger pentru anumite valori ale energiei globale (E) ╚Öi ale num─ârului cuantic principal (n). ├Änlocuie╚Öte no╚Ťiunea de ÔÇ×orbit─âÔÇŁ ╚Öi define╚Öte zona din jurul unui nucleu atomic, ├«n care probabilitatea existen╚Ťei unui electron, caracterizat prin valori diferite ale numerelor cuantice, este maxim─â. Un o.a. poate fi ocupat de unul sau maximum doi electroni, care se deosebesc ├«ntre ei prin valoarea num─ârului de spin (s). Corespunz─âtor numerelor cuantice, orbitalii au energii ╚Öi geometrii specifice. ÔŚŐ Orbitali moleculari = orbitali rezulta╚Ťi prin ├«ntrep─âtrunderea a doi sau mai multor o. atomici proveni╚Ťi de la doi atomi suficient de apropia╚Ťi ├«n spa╚Ťiu. Un o.m. este comun ambilor atomi care se unesc pentru a forma o leg─âtur─â covalent─â ╚Öi nu poate fi ocupat dec├ót de maxim doi electroni. Prin contopirea a doi o. atomici se ob╚Ťin doi o.m.: un o. de leg─âtur─â (liant), caracterizat prin energie mai joas─â dec├ót a o. atomici, din care provine ╚Öi care stabilizeaz─â molecula (norul electronic are densitatea maxim─â ├«n spa╚Ťiul dintre cele dou─â nuclee), ╚Öi un o. de antileg─âtur─â (antiliant), caracterizat prin energie mai ├«nalt─â dec├ót a o. atomici, din care provine ╚Öi care nu particip─â la legarea atomilor, ci la respingerea lor (norul electronic are ├«n spa╚Ťiul dintre nucleele atomice densitatea minim─â).

Orbital dex online | sinonim

Orbital definitie

Intrare: orbital
orbital adjectiv