Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru orbicular

ORBICUL├üR, -─é, orbiculari, -e, adj. Rotund, globular. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Mu╚Öchi de form─â circular─â care ├«nconjoar─â pleoapele ╚Öi buzele, determin├ónd, prin contrac╚Ťie, ├«nchiderea ╚Öi deschiderea acestora. ÔÇô Din fr. orbiculaire, lat. orbicularis.
ORBICUL├üR, -─é, orbiculari, -e, adj. Rotund, globular. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Mu╚Öchi de form─â circular─â care ├«nconjur─â pleoapele ╚Öi buzele, determin├ónd, prin contrac╚Ťie, ├«nchiderea ╚Öi deschiderea acestora. ÔÇô Din fr. orbiculaire, lat. orbicularis.
ORBICUL├üR, orbiculari, adj. m. (Despre mu╚Öchi) Care are o form─â circular─â ╚Öi e plasat ├«n jurul anumitor orificii, asupra c─ârora ac╚Ťioneaz─â. ÔŚŐ (Substantivat). Mu╚Öchi de form─â circular─â care pune ├«n mi╚Öcare pleoapele ╚Öi buzele. Orbicularii pleoapelor ╚Öi ai buzelor. ANATOMIA 161.
orbiculár adj. m., pl. orbiculári; f. orbiculáră, pl. orbiculáre
orbiculár adj. m., pl. orbiculári; f. sg. orbiculáră, pl. orbiculáre
ORBICULÁR adj. v. circular, globular, rotund, sferic, sferiform.
ORBICUL├üR, -─é adj. Rotund, care descrie o circumferin╚Ť─â, circular; orbiculat. ÔÖŽ s.m. Mu╚Öchi circular plasat ├«n jurul pleoapelor ╚Öi buzelor, ac╚Ťion├ónd asupra lor. [Cf. fr. orbiculaire, lat. orbicularis].
ORBICULÁR, -Ă I. adj. globular, rotund; circular. II. adj., s. m. (mușchi circular) în jurul pleoapelor și buzelor. (< fr. orbiculaire, lat. orbicularis)
ORBICULÁR1 ~ă (~i, ~e) Care este rotund; circular. /<fr. orbiculaire, lat. orbicularis
ORBICULÁR2 ~i m. Mușchi sub formă de cerc. /<fr. orbiculaire, lat. orbicularis
*orbicul├ír, -─â adj. (lat. orbicularis). Circular, ca cercu: mu╚Öch─ş circular (la gur─â, la och─ş).
orbicular adj. v. CIRCULAR. GLOBULAR. ROTUND. SFERIC. SFERIFORM.

Orbicular dex online | sinonim

Orbicular definitie

Intrare: orbicular
orbicular adjectiv