Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru oral

OR├üL, -─é, orali, -e, adj. 1. (Anat.) Care se refer─â la gur─â, care apar╚Ťine gurii; bucal. ÔŚŐ Sunet oral = sunet la articularea c─âruia aerul trece numai prin gur─â. ÔÖŽ Care se ia pe cale bucal─â. 2. Care se transmite verbal, prin viu grai. ÔÖŽ Care caracterizeaz─â vorbirea (├«n opozi╚Ťie cu limba scris─â). ÔÖŽ (╚śi substantivat, n.; despre examene) Care se desf─â╚Öoar─â prin ├«ntreb─âri ╚Öi r─âspunsuri expuse verbal. 3. (├Än sintagma) Stil oral = mod de exprimare ├«n scris care imit─â exprimarea prin viu grai. ÔÇô Din fr. oral.
PER OR├üL adv. Administrat pe cale bucal─â; (med.) per os. ÔÇô Per + oral.
OR├üL, -─é, orali, -e, adj. 1. (Anat.) Care se refer─â la gur─â, care apar╚Ťine gurii; bucal. ÔŚŐ Sunet oral = sunet la articularea c─âruia aerul trece numai prin gur─â. ÔÖŽ Care se ia pe cale bucal─â. 2. Care se transmite verbal, din gur─â ├«n gur─â. ÔÖŽ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizeaz─â graiul viu, vorbirea (├«n opozi╚Ťie cu limba scris─â). ÔÖŽ (╚śi substantivat, n.; despre examene) Care se desf─â╚Öoar─â prin ├«ntreb─âri ╚Öi r─âspunsuri expuse verbal. 3. (├Än sintagma) Stil oral = fel de exprimare ├«n scris care imit─â naturale╚Ťea exprim─ârii prin viu grai. ÔÇô Din fr. oral.
PER OR├üL adv. Administrat pe cale bucal─â; (med.) per os. ÔÇô Per + oral.
PEROR├üL adv. Administrat pe cale bucal─â; (med.) per os. ÔÇô Per + oral.
OR├üL, -─é, orali, -e, adj. 1. Care se transmite verbal, din gur─â ├«n gur─â. De la Pu╚Ökin ├«ncoace, limba ruseasc─â scris─â devine mai bogat─â, ├«nglob├«nd ├«n ea toat─â comoara de nestemate a c├«ntecului oral. SADOVEANU, E. 209. Tradi╚Ťia oral─â a neamului nostru cuprins─â ├«n c├«nticele vechi. RUSSO, S.78. ÔÖŽ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizeaz─â graiul viu, vorbirea (├«n opozi╚Ťie cu limba scris─â). Unic prin geniul lui oral, Creang─â apare, prin neasem─ânata lui putere de a evoca via╚Ťa, un scriitor din linia realismului. VIANU, A. P. 119. ÔÖŽ (Despre examene) Care se desf─â╚Öoar─â prin ├«ntreb─âri ╚Öi r─âspunsuri verbale. ÔŚŐ (Substantivat, n.) Premiantul ├«nt├«i la toate ÔÇô zece la tez─â, zece la oral. C. PETRESCU, ├Ä. II 127. 2. (Fon.; ├«n expr.) Sunet oral = sunet la articularea c─âruia aerul trece numai prin gur─â.
orál1 (referitor la gură, prin viu grai) adj. m., pl. oráli; f. orálă, pl. orále
!orál2 (tip de examen) s. n., pl. orále
orál adj. m., pl. oráli; f. sg. orálă, pl. orále
orál s. n., pl. oráluri
perorál adj. m., pl. peroráli; f. sg. perorálă, pl. perorále
ORÁL adj. 1. vorbit. (Limbă ~.) 2. v. verbal. 3. (MED.) v. bucal.
OR├üL, -─é adj. 1. Transmis prin viu grai, verbal; din gur─â ├«n gur─â. ÔÖŽ (╚Öi s.n.; despre examene, probe) Care se face verbal; care caracterizeaz─â limba vorbit─â, vorbirea. ÔÖŽ Stil oral = manier─â de exprimare scris─â care imit─â exprimarea prin viu grai. 2. Sunet oral = sunet la pronun╚Ťarea c─âruia aerul trece numai prin gur─â. 3. Care se administreaz─â pe cale bucal─â. [< fr. oral, it. orale, cf. lat. os, oris ÔÇô gur─â].
PERORÁL adv. (Despre administrarea unor medicamente) Pe gură, oral; per os. [< germ. peroral].
OR├üL, -─é adj. 1. care se transmite prin viu grai. ÔŚŐ (despre examene, probe; ╚Öi s. n.) care se face verbal. ÔŚŐ care caracterizeaz─â limba vorbit─â, vorbirea. ÔÖŽ stil ~ = manier─â de exprimare scris─â care imit─â exprimarea prin viu grai. 2. sunet ~ = sunet la pronun╚Ťarea c─âruia aerul trece numai prin gur─â. 3. cavitate ~─â = gur─â. 4. (despre medicamente) care se administreaz─â pe cale bucal─â. (< fr. oral)
PERORÁL adv. (despre medicamente) administrat pe gură, oral; per os. (< germ. peroral)
OR├üL ~─â (~i, ~e) 1) (├«n opozi╚Ťie cu scris) Care se realizeaz─â prin vorbire; verbal. ÔŚŐ Crea╚Ťie (popular─â) ~ crea╚Ťie care se transmite prin viu grai, din gur─â ├«n gur─â; folclor. 2) Care se administreaz─â pe cale bucal─â. Tratament ~. /<fr. oral
oral a. 1. care trece din gur─â ├«n gur─â; nescris: tradi╚Ťiune oral─â; 2. zis sau f─âcut din viul graiu: ├«nv─â╚Ť─âm├ónt oral; examen oral, care consist─â numai ├«n ├«ntreb─âri, ├«n opozi╚Ťiune cu examenul scris.
*or├íl, -─â adj. (fr. oral, d. lat. os, oris, gur─â, ╚Öi suf. -al. V. oracul, orator). Din gur─â, verbal: promisiune, tradi╚Ťiune oral─â, examin oral (├«n opoz. cu scris). Adv. ├Än mod oral: a r─âspunde oral. V. bucal.
ORAL adj. 1. vorbit. (Limbaj ~.) 2. verbal. (Comunicare ~.) 3. (MED.) bucal. (Medicament luat pe cale ~.)
OR├üL, -─é adj. (< fr. oral, it. orale, cf. lat. os, oris ÔÇô gur─â): ├«n sintagmele comunicare oral─â, exprimare oral─â, limbaj oral, stil oral ╚Öi sunet oral (v.).

Oral dex online | sinonim

Oral definitie

Intrare: oral
oral adjectiv
Intrare: per oral
peroral adjectiv
per oral
per
oral adjectiv