Definiția cu ID-ul 893935:
ORÁCOL, oracole,
s. n. (În Antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit credinței anticilor, zeii îl dădeau celor veniți să-i consulte cu privire la viitor; prevestire, prezicere, profeție; lăcașul sacru unde se făceau și se interpretau aceste profeții;
p. ext. persoană care făcea aceste profeții. ♦ Hotărâre sau sentință cu caracter infailibil dată de o persoană cu autoritate;
p. ext. persoană care dă această hotărâre sau sentință. ◊
Expr. A vorbi ca un oracol = a se exprima sentențios și enigmatic. [
Var.:
orácul s. n.] – Din
lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle. Oracol dex online | sinonim
Oracol definitie