Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru ora╚Ťiune

OR├ü╚ÜIE, ora╚Ťii, s. f. 1. (Pop.) Urare ├«n versuri pe care col─âcarii o adreseaz─â mirilor la nunt─â; con─âc─ârie. 2. (Livr.; ├«nv.) Felicitare, urare; p. ext. cuv├óntare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii). 3. (├Änv.) Oratoriu1 (1). [Var.: ora╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din lat. oratio, -onis.
ORA╚ÜI├ÜNE s. f. v. ora╚Ťie.
OR├ü╚ÜIE, ora╚Ťii, s. f. 1. (Pop.) Urare ├«n versuri pe care col─âcarii o adreseaz─â mirilor la nunt─â; con─âc─ârie. 2. (Livr.; ├«nv.) Felicitare, urare; p. ext. cuv├óntare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii). 3. (├Änv.) Oratoriu1 (1). [Var.: ora╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din lat. oratio, -onis.
ORA╚ÜI├ÜNE s. f. v. ora╚Ťie.
OR├ü╚ÜIE, ora╚Ťii, s. f. (Popular, adesea determinat prin ┬źde nunt─â┬╗) Urare ├«n versuri pe care col─âcerii o adreseaz─â mirilor la nunt─â; con─âc─ârie. Asculta╚Ťi ├«nt├«i o ora╚Ťie a noastr─â, a mea ╚Öi a lui Pr├«slea. SADOVEANU, P. M. 204.
ORA╚ÜI├ÜNE, ora╚Ťiuni, s. f. (Livresc, ├«nvechit) Cuv├«ntare, discurs. (Ironic) Jalnica elegie a vechiului poet rom├«n ├«mi va servi drept ora╚Ťiune funebr─â pentru tot v├«natul. ODOBESCU, S. III 37.
or├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. or├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. or├í╚Ťiei; pl. or├í╚Ťii, art. or├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
or├í╚Ťie s. f., (sil. -╚Ťi-e), art. or├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. or├í╚Ťiei; pl. or├í╚Ťii, art. or├í╚Ťiile (sil.-╚Ťi-i-)
OR├ü╚ÜIE s. 1. col─âc─ârie, (reg.) con─âc─ârie. (~ spus─â la o nunt─â ╚Ť─âr─âneasc─â.) 2. ora╚Ťie funebr─â = discurs funebru, (├«nv.) propovedanie.
OR├ü╚ÜIE s. f. 1. urare ├«n versuri, cu con╚Ťinut alegoric, f─âcut─â de con─âcari ├«n cadrul ceremonialului de nunt─â. 2. cuv├óntare, discurs (la anumite ocazii). (< lat. oratio)
or├í╚Ťie (-├şi), s. f. ÔÇô 1. Discurs, cuv├«ntare. ÔÇô 2. Epitalam, poezie popular─â care se rote╚Öte la nun╚Ťile tradi╚Ťionale. ÔÇô Mr. ur─âciune. Lat. oratio (sec. XVIII), poate prin intermediul pol. oracja; mr. reprezint─â direct cuv├«ntul lat. Este dubletul lui ora╚Ťiune, s. f. (discurs). ÔÇô Der. orator, s. m., din fr. orateur; oratoriu, s. n., din lat. oratorium, it. oratorio; oratoric, adj. (retoric); oratorie, s. f. (elocvec╚Ť─â).
OR├ü╚ÜIE ~i f. 1) Poezie popular─â ritualic─â, ce con╚Ťine ur─âri de bine, felicit─âri, recitat─â cu diferite ocazii (de Anul Nou, la nunt─â, la cumetrie). 2) ├«nv. Discurs ceremonios rostit cu anumite ocazii. [G.-D. ora╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<lat. oratio, ~onis
ora╚Ťie f. cuv├óntare ce se ╚Ťine la masa cea mare de nunt─â. [├Än loc de ura╚Ťie: v. ur├á].
ora╚Ťiune f. 1. discurs solemn: ora╚Ťiune funebr─â; 2. ora╚Ťiune dominical─â, rug─âciunea numit─â Tat─âl-nostru.
or├í╚Ťie ╚Öi ur- f. (pol. oracya, d. lat. oratio. V. ora╚Ťiune). Sec. 18. Discurs de salutare. Az─ş. Lit. Urare de nunt─â, epitalam. ÔÇô Poporu nu zice de c├«t urare.
*ora╚Ťi├║ne f. (lat. or├ítio, -├│nis). Discurs, cuv├«ntare: ora╚Ťiune funebr─â. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
ORA╚ÜIE s. 1. col─âc─ârie, (reg.) con─âc─ârie. (~ spus─â la o nunt─â ╚Ť─âr─âneasc─â.) 2. ora╚Ťie funebr─â = discurs funebru, (├«nv.) propovedanie.
ora╚Ťie, specie literar─â, epic─â, a folclorului* rom├ónesc, scandat─â de persoane anumite, specializate, ├«n timpul ceremoniei nup╚Ťiale. Cele mai valoroase ca func╚Ťie marcheaz─â momentele mai importante ale nun╚Ťii: sosirea alaiului mirelui la casa miresii (ÔÇ×col─âc─âriaÔÇŁ), aducerea darurilor, ÔÇ×schimbulÔÇŁ, ÔÇ×iert─âciuneaÔÇŁ, ÔÇ×la masa mareÔÇŁ. De mari dimensiuni, o. sunt nara╚Ťiuni epice, ├«nc─ârcate de simboluri, unele alegorice, pres─ârate cu fragmente hazlii ori pline de sobrietate. Un motiv stabil, amintit ╚Öi de Cantemir, este cel a v├ón─âtorii (mirele pleac─â la v├ón─âtoare dup─â o c─âprioar─â sau dup─â o floare ÔÇ×care nu-nflore╚Öte ╚Öi nu rode╚ÖteÔÇŁ). O. cu tematic─â variat─â se mai spun la ├«nceputul petrecerii agrare, c├ónd cununa* (sau buzduganul) este adus─â la casa ÔÇ×gazdeiÔÇŁ. O. ├«nrudite cu aceasta din urm─â se aud la plugu╚Öor*, ca ╚Öi la colindat (v. colind─â), pentru a mul╚Ťumi gazdei pentru darurile primite (numite ╚Öi ÔÇ×mul╚Ť─âmiteÔÇŁ).

Ora╚Ťiune dex online | sinonim

Ora╚Ťiune definitie

Intrare: ora╚Ťie
ora╚Ťiune
ora╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e