orășenime definitie

8 definiții pentru orășenime

ORĂȘENÍME s. f. (Rar) Locuitorii unui oraș, mulțime de locuitori ai unui oraș. – Orășean + suf. -ime.
ORĂȘENÍME s. f. (Rar) Locuitorii unui oraș, mulțime de locuitori ai unui oraș. – Orășean + suf. -ime.
ORĂȘENÍME s. f. (Cu sens colectiv, rar) Locuitorii unui oraș, mulțime de locuitori ai unui oraș. Orășenimea, corporațiile, clasele comerciale s-au deosebit totdeauna printr-un spirit liberal. BĂLCESCU, O. I 237.
orășeníme s. f., g.-d. art. orășenímii
orășeníme s. f., g.-d. art. orășenímii
ORĂȘENÍME s. (rar) târgovețime.
ORĂȘENÍME f. rar (colectiv de la orășean) 1) Totalitate a orășenilor. 2) Mulțime de orășeni. /orășean + suf. ~ime
ORĂȘENIME s. (rar) tîrgovețime.

orășenime dex

Intrare: orășenime
orășenime substantiv feminin