OPȚIONÁL, -Ă, opționali, -e, adj. Cu caracter de opțiune; facultativ. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. optionnel.

OPȚIONÁL, -Ă, opționali, -e, adj. Cu caracter de opțiune; facultativ. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. optionnel.

opționál (-ți-o-) adj. m., pl. opționáli; f. opționálă, pl. opționále

opționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. opționáli; f. sg. opționálă, pl. opționále

OPȚIONÁL adj. facultativ. (Curs ~.)

OPȚIONÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la o opțiune; prin opțiune; de voie, la alegere. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. optional].

OPȚIONÁL, -Ă adj. cu caracter de opțiune; facultativ. (< fr. optionnel)

OPȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care are caracter de opțiune; facultativ. [G.-D. opțiunii; Sil. -ți-o-] /<fr. optionnel