Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru optulea

ÓPTULEA, ÓPTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al șaptelea și al nouălea. – Opt + le + a.
ÓPTULEA, ÓPTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al șaptelea și al nouălea. – Opt + le + a.
ÓPTULEA, ÓPTA num. ord. (Precedat de art. «al», «a») Care se află între al șaptelea și al nouălea. L-a botezat pe al optulea – asta s-a întâmplat cu mulți ani în urmă. GALAN, B. I 140.
óptulea (al ~) num. m., f. a ópta; al VIII-lea/al 8-lea, a VIII-a/a 8-a
óptulea (precedat de al) num. m., f. a ópta
óptulea (al), a ópta num. ordinal (ea dift.). Care e după al șaptelea: regimentu al optulea, al optulea regiment, clasa a opta, a opta clasă.

optulea definitie

optulea dex

Intrare: optulea
optulea numeral ordinal