Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru optimism

OPTIM├ŹSM s. n. Concep╚Ťie filosofic─â opus─â pesimismului, potrivit c─âreia lumea existent─â este cea mai bun─â dintre lumile posibile sau, cel pu╚Ťin, ├«n lume binele precump─âne╚Öte asupra r─âului; atitudine a omului care prive╚Öte cu ├«ncredere via╚Ťa ╚Öi viitorul; tendin╚Ť─â de a vedea latura bun─â, favorabil─â a lucrurilor. ÔÇô Din fr. optimisme, germ. Optimismus.
OPTIM├ŹSM s. n. Concep╚Ťie filozofic─â potrivit c─âreia ├«n lume binele precump─âne╚Öte asupra r─âului, iar lumea existent─â este cea mai bun─â dintre lumile posibile; atitudine a omului care prive╚Öte cu ├«ncredere via╚Ťa ╚Öi viitorul; tendin╚Ť─â de a vedea latura bun─â, favorabil─â a lucrurilor. ÔÇô Din fr. optimisme, germ. Optimismus.
OPTIM├ŹSM s. n. (├Än opozi╚Ťie cu pesimism) Atitudine a omului care prive╚Öte via╚Ťa cu ├«ncredere. Strofa ultim─â, care ar fi s─â exprime optimismul lui Co╚Öbuc, nu are de loc a face cu poeziile ├«n care el ├«╚Öi exprim─â ┬źconcep╚Ťia┬╗ vie╚Ťii. IBR─éILEANU, S. 146. Nemul╚Ťumirea fa╚Ť─â de condi╚Ťiile de trai poate s─â fie tot a╚Öa de bine semnul unui mare optimism. GHEREA, ST. CR. II 293.
optim├şsm s. n.
optim├şsm s. n.
OPTIM├ŹSM s. v. ├«ncredere.
Optimism Ôëá pesimism
OPTIM├ŹSM s.n. (op. pesimism) Atitudine, concep╚Ťie a unui om care prive╚Öte ├«ncrez─âtor via╚Ťa, viitorul. [Cf. fr. optimisme, germ. Optimismus].
OPTIM├ŹSM s. n. concep╚Ťie, atitudine a celui care prive╚Öte ├«ncrez─âtor via╚Ťa, viitorul. (< fr. optimisme, germ. Optimismus)
OPTIM├ŹSM n. 1) (├«n opozi╚Ťie cu pesimism) Concep╚Ťie asupra vie╚Ťii dominat─â de ├«ncredere ├«n viitor ╚Öi ├«n oameni. 2) Tendin╚Ť─â de a vedea p─âr╚Ťile pozitive ale oamenilor ╚Öi ale realit─â╚Ťii. /<fr. optimisme, germ. Optimismus
optimism n. 1. sistema celor ce cred c─â tot ce exist─â e c├ót se poate de bine; 2. dispozi╚Ťiune de a vedea toate sub o lumin─â favorabil─â.
*optim├şzm n. (d. lat. ├│ptimus, foarte bun). Sistema celor ce v─âd toate ├«n bine: Voltaire a luat ├«n r├«s optimizmu. V. pesimizm. ÔÇô Optimizmu nu vede ├«n lumea moral─â sa┼ş fizic─â de c├«t un element de ordine universal ╚Öi afirm─â c─â, consider├«nd lumea ├«n total, toate-s bune ├«n raport cu totu. Aceast─â doctrin─â, care la prima observare pare ├«n contrazicere cu faptele, se bazeaz─â pe ide─şa ├«n╚Ťelepc─şini─ş ╚Öi bun─ât─â╚Ťi─ş lu─ş Dumneze┼ş, care nÔÇÖa putut vrea de c├«t binele ╚Öi care de multe or─ş ├«l face s─â ─şas─â chear din r─â┼ş. ─Ča a fost ap─ârat─â str─âlucit de Leibnitz, dup─â care ÔÇ×toate merg spre ma─ş bine ├«n tot ce e ma─ş bun din lumile posibileÔÇŁ.
OPTIMISM s. încredere. (Privește cu ~ viitorul.)
OPTIMISM. Subst. Optimism, ├«ncredere, credin╚Ť─â, speran╚Ť─â, n─âdejde, n─âd─âjduire (rar), entuziasm, ├«nsufle╚Ťire, elan, av├«nt, ardoare, arden╚Ť─â (livr.), ├«nfocare, ├«nfl─âc─ârare, pasiune. Bucurie, voio╚Öie, veselie. ├Ändemn, imbold, ├«ncurajare, ├«mb─ârb─âtare. Optimist; vis─âtor. Adj. Optimist, ├«ncrez─âtor, plin de speran╚Ťe; entuziasmat, ├«nsufle╚Ťit, ardent (livr.), ├«nfocat, ├«nfl─âc─ârat, pasionat. Bucuros, vesel. Vb. A fi optimist, a manifesta optimism, a vedea lucrurile ├«n roz, a fi ├«ncrez─âtor, a spera, a n─âd─âjdui. A (se) entuziasma. A insufla ├«ncredere; a ├«ndemna, a ├«mboldi, a ├«ncuraja, a ├«mb─ârb─âta. Adv. Cu optimism, cu ├«ncredere; cu entuziasm. V. bucurie, entuziasm, fericire, speran╚Ť─â.

Optimism dex online | sinonim

Optimism definitie

Intrare: optimism
optimism substantiv neutru