optimetru definitie

7 definiții pentru optimetru

OPTIMÉTRU, optimetre, s. n. Instrument optic de mare precizie cu care se măsoară dimensiunile unor piese. – Din fr. optimètre.
OPTIMÉTRU, optimetre, s. n. Instrument optic de mare precizie cu care se măsoară dimensiunile pieselor. – Din fr. optimètre.
optimétru (-me-tru) s. n., art. optimétrul; pl. optimétre
optimétru s. n. (sil. -tru), art. optimétrul; pl. optimétre
OPTIMÉTRU s.n. (Tehn.) Instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor pieselor. [< fr. optimètre].
OPTIMÉTRU s. n. instrument optic de precizie pentru măsurarea dimensiunilor pieselor. (< fr. optimètre)
OPTIMÉTRU ~e n. Instrument optic de mare precizie pentru măsurarea dimensiunilor unor piese. /<fr. optimetre

optimetru dex

Intrare: optimetru
optimetru substantiv neutru
  • silabisire: -tru