opocefal definitie

2 definiții pentru opocefal

OPOCEFÁL s. m. monstru caracterizat prin atrofia regiunii inferioare a craniului, prin fuziunea urechilor și absența gurii și a nasului. (< fr. opocéphale)
OPO-2 „față, organe faciale”. ◊ gr. ops, opos „față” > fr. opo-, engl. id. > rom. opo-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru caracterizat prin fuziunea urechilor, prin prezența unei singure orbite și prin absența gurii și a nasului; ~didim (v. -didim), s. m., făt teratologic avînd o cutie craniană mică, însă două fețe distincte.

opocefal dex

Intrare: opocefal
opocefal