OPIACÉU, -ÉE, opiacee, adj., s. n. (Substanță) care conține opiu sau care are aceeași acțiune ca și opiul. [Pr.: -pi-a-] – Din fr. opiacé.

OPIACÉU, -ÉE, opiacee, adj. (Și substantivat, n.) Care conține opiu sau provine din opiu. [Pr.: -pi-a-] – Din fr. opiacé.

!opiacéu1 (-pi-a-) adj. m., f. sg. și pl. opiacée

opiacéu2 (-pi-a-) s. n., pl. opiacée

opiacéu adj. n. (sil. -pi-a-), f. opiacée; pl. n. și f. opiacée

opiacéu s. n. (sil. -pi-a-), pl. opiacée

OPIACÉU, -ÉE adj., s.n. (Medicament) care conține opiu. [Pron. -pi-a-ceu. / < fr. opiacé].

OPIACÉU, -ÉE adj., s. n. (medicament) care conține opiu. (< fr. opiacé)

*opiacéŭ, -ée adj. (lat. științific opiáceus, d. lat. opium). Care conține opiŭ: electuariŭ opiaceŭ.