Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru operet─â

OPER├ëT─é, operete, s. f. Compozi╚Ťie muzical-dramatic─â u╚Öoar─â, scris─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â pe un libret cu con╚Ťinut agreabil, ├«n care cupletele c├óntate alterneaz─â cu cele vorbite. ÔÖŽ Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii. ÔÇô Din germ. Operette, it. operetta, fr. op├ęrette.
OPER├ëT─é, operete, s. f. Compozi╚Ťie muzical-dramatic─â u╚Öoar─â, scris─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â pe un libret cu con╚Ťinut agreabil, ├«n care cupletele c├óntate alterneaz─â cu cele vorbite. ÔÖŽ Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii. ÔÇô Din germ. Operette, it. operetta, fr. op├ęrette.
OPER├ëT─é, operete, s. f. Compozi╚Ťie muzical─â ├«n care replicile c├«ntate alterneaz─â cu dialogul vorbit ╚Öi care se caracterizeaz─â prin elemente comice, cu nuan╚Ť─â de satir─â, ╚Öi prin muzic─â vesel─â ╚Öi u╚Öoar─â. De voie te-ai adaos La cel cor ce-n operet─â e condus de Menelaos. EMINESCU, O. I 140.
oper├ęt─â s. f., g.-d. art. oper├ętei; pl. oper├ęte
oper├ęt─â s. f., pl. oper├ęte
OPER├ëT─é s.f. Lucrare muzical─â scris─â pe textul unui libret dramatic, c├óntat─â de soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â, ├«n care replicile c├óntate alterneaz─â cu dialoguri vorbite. [Cf. germ. Operette, it. operetta, fr. op├ęrette].
OPER├ëT─é s. f. reprezenta╚Ťie teatral─â cu acompaniament de orchestr─â, ├«n care replicile c├óntate alterneaz─â cu dialoguri vorbite. ÔŚŐ teatru consacrat acestui gen de reprezenta╚Ťii. (< germ. Operette, it. operetta, fr. op├ęrette)
OPER├ëT─é ~e f. 1) Compozi╚Ťie muzical-dramatic─â de propor╚Ťii mari, scris─â pe un libret cu caracter sentimental, ├«n care cu-pletele c├óntate alterneaz─â cu dialogul ╚Öi cu dansul. 2) Reprezenta╚Ťie teatral─â a unei astfel de compozi╚Ťii. 3) Cl─âdire ├«n care au loc asemenea reprezenta╚Ťii. /<germ. Operette, it. operetta, fr. op├ęrette
operet─â f. Muz. mic─â oper─â comic─â.
*oper├ęt─â f., pl. e (fr. op├ęrette, it. operetta, dim. d. ├│pera, oper─â). Mic─â oper─â comic─â: ÔÇ×B─ârbieru din SevillaÔÇŁ e o operet─â.
operet─â (< fr. op├ęrette; germ. Operette), gen (I, 1) teatral caracterizat prin alternarea numerelor* muzicale cu dialoguri ├«n proz─â. Prin aceast─â structur─â, ca ╚Öi prin con╚Ťinutul s─âu, ├«n care predomin─â elementele lirice ╚Öi comice, cu unele situa╚Ťii dramatice factice duc├ónd obligatoriu la o rezolvare fericit─â a ÔÇ×conflictelorÔÇŁ, o. continu─â, ├«n sec. 19, tradi╚Ťiile operei* comice fr. ╚Öi ale Singspiel*-ului austro.-germ. P─âr╚Ťile muzicale sunt cele tradi╚Ťionale din opera comic─â: arie*, duet*, scen─â comic─â. Spectacolul de divertisment, prin defini╚Ťie adresat marelui public, o. s-a bucurat de un mare succes, ├«ndeosebi ├«n partea a doua a sec. 19, c├ónd se dezvolt─â dou─â m─âri ╚Öcoli: fr. (F. Herv├ę, MamÔÇÖzelle Nitouche; C. Lecocq, Fiica dnei Angot ╚Öi ├«ndeosebi J. Offenbach, Orfeu ├«n infern, Frumoasa Elena, Via╚Ťa parizian─â, Pericola etc.) ╚Öi vienez─â (F. von Supp├ę, Boccaccio; J. Strauss-fiul, O noapte la Vene╚Ťia, Liliacul, Voievodul ╚Ťiganilor). La ├«nceputul sec. 20, stilul vienez ├«╚Öi men╚Ťine vigoarea prin F. Lehar, V─âduva vesel─â, Paganini, ╚Üara sur├ósului; O. Strauss, Farmecul unui vals; R. Stolz; N. Dostal ╚Ö.a. Maghiarul I. K├ílm├ín, Prin╚Ťesa cearda╚Öului, Baiadera, este legat de aceea╚Öi ╚Öcoal─â; o. sovietic─â s-a impus ├«ndeosebi prin V├ónt de libertate de I. Dunaevski. Pe m─âsura ├«nnoirilor generale din limbajul muzical ╚Öi din dramaturgie, prin apari╚Ťia ╚Öi uneori sub influen╚Ťa unor noi forme de spectacol pop. (revista*, filmul, televiziunea), o. tinde s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â tiparele tradi╚Ťionale, c─âut├ónd forme de expresie mai pu╚Ťin conven╚Ťionale, mai moderne ├«n scriitur─â, apropiate de sensibilitatea publicului contemporan (v. musical). Marcat─â printr-o crea╚Ťie relativ bogat─â la ├«nceputurile teatrului muzical original, o. rom├óneasc─â a afirmat cu consecven╚Ť─â o finalitate educativ─â ╚Öi un puternic caracter na╚Ťional. O. contemporan─â rom├óneasc─â a dat, dup─â 1950, c├óteva crea╚Ťii remarcabile datorit─â activit─â╚Ťii compozitorilor Gherase Dendrino (L─âsa╚Ťi-m─â s─â c├ónt, 1953, Lysistrata, 1960), Filaret Barbu (Ana Lugojana, 1950, Pluta╚Öul de pe Bistri╚Ťa, 1955), Florin Comi╚Öel (Culeg─âtorii de stele, 1953, Soarele Londrei, 1968, R─âsp├óntia, 1975), N. Kirculescu (N-a fost nunt─â mai frumoas─â, 1950), Elly Roman (Colombo, 1956, Fetele din Murfatlar, 1960), Viorel Dobo╚Ö (├«n colaborare cu Gh. Dumitrescu, Tarsi╚Ťa ╚Öi Ro╚Öiorul, 1950, Nimfa litoralului, 1960), George Grigoriu (Se m─ârit─â fetele, 1973), H. M─âlineanu (muzic─â original─â ╚Öi dup─â melodiile de I. Vasilescu, Suflet de artist, 1963), A. Mendelsohn (Anton Pann, 1961).
OPER├ëT─é (< it., germ., fr.) s. f. 1. Compozi╚Ťie muzical-dramatic─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â, cu con╚Ťinut ├«n general agreabil, caracterizat─â prin farmec, gra╚Ťie elegant─â ╚Öi popular─â, cu sf├ór╚Öit fericit, ├«n care cupletele c├óntate alterneaz─â cu cele vorbite. A ap─ârut la Paris, ├«n prima jum─âtate a sec. 19. La ├«nceputul sec. 20 s-a eviden╚Ťiat o. vienez─â. Printre cei mai importan╚Ťi autori de o. sunt: J. Offenbach, J. Strauss, Ch. Lecocq, F. Lehar, I. K├ílm├ín, F. von Supp├ę, W.S. Gilbert, A. Sullivan ╚Ö.a. ├Än Rom├ónia au compus E. Caudella, A. Flechtenmacher, C. Porumbescu, F. Barbu, G. Dendrino, F. Comi╚Öel ╚Ö.a. 2. Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii.

Operet─â dex online | sinonim

Operet─â definitie

Intrare: operet─â
operet─â substantiv feminin