operant definitie

11 definiții pentru operant

OPERÁNT, -Ă, operanți, -te, adj. Care își produce (repede) efectul; eficace. – Din fr. opérant.
OPERÁNT, -Ă, operanți, -te, adj. Care își produce (repede) efectul; eficace. – Din fr. opérant.
OPERÁNT, -Ă, operanți, -te, adj. Care își produce efectul; eficace. O măsură operantă.
operánt adj. m., pl. operánți; f. operántă, pl. operánte
operánt adj. m., pl. operánți; f. sg. operántă, pl. operánte
OPERÁNT adj. v. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, util.
OPERÁNT, -Ă adj. Cu efect, eficace. [Cf. fr. opérant].
OPERÁNT, -Ă adj. cu efect; eficace. (< fr. opérant)
OPERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care produce efectul scontat; capabil să dea rezultatul dorit; eficace; eficient. /<fr. opérant
*operánt, -ă adj. (lat. óperans, -ántis). Care operează (lucrează, are efect): lege operantă. V. inoperant.
operant adj. v. EFICACE. EFICIENT. FOLOSITOR. OPERATIV. PRACTIC. PRODUCTIV. UTIL.

operant dex

Intrare: operant
operant adjectiv