Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru operant

OPER├üNT, -─é, operan╚Ťi, -te, adj. Care ├«╚Öi produce (repede) efectul; eficace. ÔÇô Din fr. op├ęrant.
OPER├üNT, -─é, operan╚Ťi, -te, adj. Care ├«╚Öi produce (repede) efectul; eficace. ÔÇô Din fr. op├ęrant.
OPER├üNT, -─é, operan╚Ťi, -te, adj. Care ├«╚Öi produce efectul; eficace. O m─âsur─â operant─â.
oper├ínt adj. m., pl. oper├ín╚Ťi; f. oper├ínt─â, pl. oper├ínte
oper├ínt adj. m., pl. oper├ín╚Ťi; f. sg. oper├ínt─â, pl. oper├ínte
OPERÁNT adj. v. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, util.
OPER├üNT, -─é adj. Cu efect, eficace. [Cf. fr. op├ęrant].
OPER├üNT, -─é adj. cu efect; eficace. (< fr. op├ęrant)
OPER├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care produce efectul scontat; capabil s─â dea rezultatul dorit; eficace; eficient. /<fr. op├ęrant
*operánt, -ă adj. (lat. óperans, -ántis). Care operează (lucrează, are efect): lege operantă. V. inoperant.
operant adj. v. EFICACE. EFICIENT. FOLOSITOR. OPERATIV. PRACTIC. PRODUCTIV. UTIL.

Operant dex online | sinonim

Operant definitie

Intrare: operant
operant adjectiv