Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

50 defini╚Ťii pentru oper─â

cap-de-oper─â sn vz capodoper─â
OPER├ü, operez, vb. I. 1. Tranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune, a realiza, a face, a ├«nf─âptui, a efectua. ÔÖŽ Spec. (Mat.) A efectua un calcul. ÔÖŽ Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a ├«ntrebuin╚Ťa. 2. Tranz. A supune pe cineva unei interven╚Ťii chirurgicale. 3. Tranz. A ├«nregistra diverse date contabile ├«n registre sau ├«n acte de eviden╚Ť─â. 4. Intranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune militar─â ├«n vederea realiz─ârii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. ÔÇô Din fr. op├ęrer, lat., it. operare.
├ôPER─é1, opere, s. f. 1. Ac╚Ťiune con╚Ötient─â ├«ndreptat─â spre un anumit scop; rezultat al unei activit─â╚Ťi creatoare; lucrare, fapt─â. 2. Lucrare original─â de art─â, de ╚Ötiin╚Ť─â etc.; crea╚Ťie (artistic─â). ÔÖŽ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea lucr─ârilor unui artist sau ale unui om de ╚Ötiin╚Ť─â, ale unui creator ├«n general. ÔÇô Din lat., it. opera.
├ôPER─é2, opere, s. f. Compozi╚Ťie muzical─â scris─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenic─â a acestei lucr─âri. ÔÖŽ Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii. ÔÇô Din it. opera, fr. op├ęra.
OPER├ü, operez, vb. I. 1. Tranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune, a realiza, a face, a ├«nf─âptui, a efectua. ÔÖŽ Spec. (Mat.) A efectua un calcul. ÔÖŽ Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a ├«ntrebuin╚Ťa. 2. Tranz. A supune pe cineva unei interven╚Ťii chirurgicale. 3. Tranz. A ├«nregistra diverse date contabile ├«n registre sau ├«n acte de eviden╚Ť─â. 4. Intranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune militar─â ├«n vederea realiz─ârii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. ÔÇô Din fr. op├ęrer, lat., it. operare.
├ôPER─é1, opere, s. f. 1. Ac╚Ťiune con╚Ötient─â ├«ndreptat─â spre un anumit scop; rezultat al unei activit─â╚Ťi creatoare; lucrare, fapt─â. 2. Lucrare original─â de art─â, de ╚Ötiin╚Ť─â etc.; crea╚Ťie (artistic─â). ÔÖŽ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea lucr─ârilor unui artist sau ale unui om de ╚Ötiin╚Ť─â, ale unui creator ├«n general. ÔÇô Din lat., it. opera.
├ôPER─é2, opere, s. f. Compozi╚Ťie muzical─â scris─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenic─â a acestei lucr─âri. ÔÖŽ Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii. ÔÇô Din it. opera, fr. op├ęra.
OPER├ü, operez, vb. I. 1. Tranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune, a realiza, a ├«nf─âptui. S├«nte╚Ťi chemat a opera salutare reforme. ALECSANDRI, S. 5. ÔÖŽ Intranz. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A lucra cu... a se folosi de..., a ├«ntrebuin╚Ťa. ╚śtiin╚Ťa opereaz─â cu ajutorul no╚Ťiunilor. 2. Tranz. A supune unei interven╚Ťii chirurgicale. ├«n ┬źAmintirile despre A. N. Ale╚Öhin┬╗, Gorki pune pe un talentat ╚Öi ├«ndr─âzne╚Ť medic rus s─â opereze de viermi intestinali pe un copil. SADOVEANU, E. 256. Tot mai bine-ar fi s─â se lase s─â-l oper─âm, c─âci se poate s─â aib─â noroc s─â r─âm├«ie ├«n via╚Ť─â. MIRONESCU, S. A. 33. ÔŚŐ Absol. De cu noapte t─âiem, pans─âm, oper─âm, C. PETRESCU, ├Ä. II 45. 3. Tranz. A ├«nregistra diverse date sau documente ├«ntr-un registru de eviden╚Ť─â contabil─â. Iar anul trecut ╚Öi ─âsta care a ├«nceput la april, n-am operat nimic ├«n registrele-chitan╚Ťiere. ST─éNOIU, C. I. 78. ÔŚŐ (Familiar) A aranja, a lucra pe cineva. Ai v─âzut cum l-am operat, Tudori╚Ť─â nene? C. PETRESCU, O. P. I 217. 4. Intranz. A ├«ntreprinde o ac╚Ťiune militar─â de mare amploare ├«n vederea realiz─ârii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. Un corp de armate... fu ├«ns─ârcinat s─â opereze spre miaz─âzi. ODOBESCU, S. III 567. ÔŚŐ Tranz. ├«n curs de cinci zile, polonii abia putur─â opera trecerea furiosului fluviu. HASDEU, I. V. 22. 5. Tranz. (Argou) A comite furturi, spargeri, crime etc.
├ôPER─é2, opere, s. f. Compozi╚Ťie muzical─â scris─â pentru c├«nt─âre╚Ťi, orchestr─â ╚Öi cor, pe textul unui libret dramatic; cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asem─ânea compozi╚Ťii; ansamblul personalului artistic (╚Öi administrativ) dintr-un asemenea teatru. ┬źRigoletto┬╗, oper─â ├«n 4 acte de Verdi. Ôľş Asachi cu asisten╚Ťa a c├«╚Ťiva amatori vroi s─â ne arate drama ╚Öi opera. NEGRUZZI, S. I 341.
├ôPER─é1, opere, s. f. 1. Ac╚Ťiune con╚Ötient─â ├«ndreptat─â spre un anumit scop. Construirea socialismului este o oper─â revolu╚Ťionar─â care cunoa╚Öte o permanent─â ╚Öi rapid─â dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie. LUPTA DE CAS─é, 1950, nr. 4, 42. La c─âderea imperiului... Victor Hugo se ├«ntoarce ├«n Fran╚Ťa ╚Öi particip─â la opera de redresare a patriei. SADOVEANU, E. 228. 2. Lucrare original─â de art─â, de ╚Ötiin╚Ť─â etc.; lucrare, produc╚Ťie. C─âr╚Ťile ╚Öi operele de art─â trebuie s─â se v├«nd─â, c─âci de aceea s-au produs. IONESCU-RION, C. 41. Cu drept cuv├«nt te a╚Öteptai s─â fii r─âspl─âtit... pentru toate ostenelile ce ai depus ├«n opera ta. ODOBESCU, S. III 10. ÔÖŽ (Numai la sg.; cu sens colectiv) Totalitatea lucr─ârilor unui artist sau ale unui om de ╚Ötiin╚Ť─â, ale unui creator ├«n general. Opera lui Eminescu.
operá (a ~) vb., ind. prez. 3 opereáză
├│per─â s. f., g.-d. art. ├│perei; pl. ├│pere
oper├í vb., ind. prez. 1 sg. oper├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. opere├íz─â
├│per─â (ac╚Ťiune, crea╚Ťie artistic─â, compozi╚Ťie muzical─â) s. f., g.-d. art. ├│perei; pl. ├│pere
OPER├ü vb. 1. a efectua, a face. (A opera unele modific─âri ├«n text.) 2. (MED.) a t─âia. (L-a operat de hernie.) 3. v. ac╚Ťiona.
├ôPER─é s. 1. ac╚Ťiune, fapt─â. (~ de binefacere.) 2. v. crea╚Ťie. 3. v. realizare. 4. crea╚Ťie, lucrare, produc╚Ťie, (├«nv.) producere, product. (O ~ de mare valoare.) 5. (LIT.) oper─â dramatic─â v. pies─â. 6. v. carte. 7. v. lucrare. 8. lucrare. (O ~ statuar─â.)
OPER─é V├ŹE s. v. caren─â.
OPER├ü vb. I. 1. tr. A face, a realiza, a efectua (ceva). 2. tr. A lucra cu..., a face calcule. 3. tr. A face o opera╚Ťie chirurgical─â. 4. tr. A face o opera╚Ťie comercial─â, financiar─â etc. 5. intr. A executa mi╚Öc─âri strategice. 6. tr. (Argotic) A fura, a sparge; a buzun─âri. [< fr. op├ęrer, it. operare].
├ôPER─é2 s.f. 1. Lucrare muzical─â scris─â pe textul unui libret dramatic ╚Öi c├óntat─â de soli╚Öti, de cor ╚Öi de orchestr─â. 2. Teatru ├«n care se reprezint─â astfel de lucr─âri. [< it. opera, cf. fr. op├ęra].
├ôPER─é1 s.f. 1. Ac╚Ťiune, lucrare, fapt─â, lucru. 2. Lucrare original─â ├«n domeniul artelor plastice, al literaturii, al ╚Ötiin╚Ťei etc. ÔÖŽ Ansamblul scrierilor, al lucr─ârilor unui scriitor, ale unui om de ╚Ötiin╚Ť─â, ale unui pictor, ale unui sculptor etc. 3. (Mar.) Oper─â vie = corpul unei nave dedesubtul liniei de plutire; caren─â; oper─â moart─â = corpul navei deasupra liniei de plutire. [< lat., it. opera].
OPER├ü vb. I. tr. 1. a face, a realiza, a efectua (ceva). 2. a lucra cu..., a face calcule. 3. a face o opera╚Ťie chirurgical─â. 4. a face o opera╚Ťie comercial─â, financiar─â etc. 5. (arg.) a fura, a sparge; a buzun─âri. II. intr. a executa mi╚Öc─âri strategice. (< fr. op├ęrer, lat. operari)
├ôPER─é2 s. f. lucrare muzical-dramatic─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â, scris─â pe baza unui libret. ÔŚŐ teatrul ├«n care se reprezint─â. (< it. opera, fr. op├ęra)
├ôPER─é1 s. f. 1. ac╚Ťiune, lucrare, fapt─â, lucru. 2. lucrare original─â ├«n domeniul artelor plastice, al literaturii, ╚Ötiin╚Ťei etc. ÔŚŐ totalitatea lucr─ârilor unui scriitor, om de ╚Ötiin╚Ť─â, artist etc. 3. munc─â, treab─â, ac╚Ťiune. ÔÖŽ a pune ├«n ~ = a pune ├«n aplicare ceva. 4. (mar.) ~ vie = parte a corpului unei nave sub linia de plutire; caren─â; ~ moart─â = parte a corpului navei de deasupra liniei de plutire. (< lat., /3/ it. opera)
SOAP OPERA [Pron.: s─âup ├│pera] s. f. foileton televizat ├«n mai multe episoade care pun ├«n scen─â personaje cu psihologii stereotipe ╚Öi intrigi bazate pe situa╚Ťii ╚Öi ac╚Ťiuni. (< engl., fr. soap opera)
├│per─â (├│pere), s. f. ÔÇô 1. Lucrare. ÔÇô 2. (Muz.) Oper─â. It. opera. ÔÇô Der. (din fr.) opera, vb.; operabil, adj.; operant, adj.; inoperant, adj.; operativ, adj.; opera╚Ťi(un)e, s. f.; operator, s. m.; operatoriu, adj.; operet─â, s. f.; cf. capodoper─â, manoper─â.
A OPER├ü ~├ęz 1. tranz. 1) A aduce la ├«ndeplinire (pentru atingerea unui scop); a transforma ├«n fapt; a ├«nf─âptui; a efectua; a executa; a realiza. ~ o substituire. 2) A supune unei interven╚Ťii chirurgicale. ~ un bolnav. 3) A trece ├«ntr-un registru de eviden╚Ť─â contabil─â. ~ transferul unor m─ârfuri. 4) (furturi, spargeri, crime etc.) A comite premeditat. 2. intranz. 1) A ├«ndeplini o anumit─â ac╚Ťiune (manipul├ónd cu ceva). Savantul ~eaz─â cu date. 2) (despre unit─â╚Ťi militare) A ├«ntreprinde manevre de natur─â strategic─â sau tactic─â. /<fr. op├ęrer, lat., it. operare
├ôPER─é1 ~e f. 1) Activitate de amploare realizat─â cu un anumit scop. 2) Lucrare de valoare ├«ntr-un anumit domeniu de activitate (literatur─â, art─â, ╚Ötiin╚Ť─â). 3) Ansamblu de lucr─âri ale unui om de crea╚Ťie. 4) la pl. Edi╚Ťie care include toate sau cele mai reprezentative lucr─âri ale unui autor. [G.-D. operei] /<lat., it. opera
├ôPER─é2 ~e f. 1) Compozi╚Ťie muzical-dramatic─â de propor╚Ťii mari, scris─â pe un libret cu subiect literar ╚Öi interpretat─â de soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â. 2) Reprezenta╚Ťie teatral─â a unei astfel de compozi╚Ťii. 3) Cl─âdire ├«n care se dau asemenea reprezenta╚Ťii. [G.-D. operei] /<it. opera, fr. op├ęra
oper├á v. 1. a produce un efect: remediul opereaz─â; 2. a face o opera╚Ťiune de chirurgie, chimie, aritmetic─â; 3. a suferi o opera╚Ťiune chirurgical─â.
oper─â f. 1. lucru f─âcut de o for╚Ť─â, de un agent: operele naturei; 2. produc╚Ťiune a spiritului: operele lui Alexandri; 3. tragedie ├«n versuri pus─â ├«n muzic─â; 4. teatru ├«n care se reprezint─â opere.
capo dÔÇÖ├│per─â f., pl. e (it. capo dÔÇÖ├│pera, ├«ld. capolav├│ro). Oper─â, lucrare perfect─â (ma─ş bine zis cap de oper─â, pl. capete de oper─â).
*├│per─â f., pl. e (lat. ├│pera, munc─â. V. man-oper─â). Lucru, rezultatu une─ş munc─ş spirituale sa┼ş fizice sa┼ş a naturi─ş: operele lu─ş Alexandri, ╚Ötiin╚Ťa e opera seculelor, omu e opera lu─ş Dumneze┼ş. Tragedie ├«n versur─ş pus─â pe muzic─â. Muzica aceste─ş tragedi─ş. Teatru ├«n care se reprezent─â asemenea tragedi─ş: Opera din Paris.
*oper├ęz v. tr. (lat. ├│peror, -├íri. V. cooperez). Supun une─ş opera╚Ťiun─ş chirurgice: a opera un bolnav, o unfl─âtur─â. Fac o opera╚Ťiune matematic─â, chimic─â: a opera un amestec. V. intr. Fac efect, lucrez: medicamentu opereaz─â. Lucrez, fac opera╚Ťiun─ş financiare, militare ╚Ö. a.: pe aic─ş opera┼ş du╚Ömani─ş (or─ş fig. iron. demagogi─ş).
OPERA vb. 1. a efectua, a face. (A ~ unele modific─âri ├«n text.) 2. (MED.) a t─âia. (L-a ~ de hernie.) 3. (JUR.) a ac╚Ťiona. (Poprirea ~ dup─â ce s-au luat m─âsurile asigur─âtoare.)
OPER─é s. 1. ac╚Ťiune, fapt─â. (~ de binefacere.) 2. crea╚Ťie, realizare. (Tot ce vezi aici e ~ lui.) 3. ├«nf─âptuire, realizare. (O mare ~.) 4. crea╚Ťie, lucrare, produc╚Ťie, (├«nv.) producere, product. (O ~ de mare valoare.) 5. (LIT.) oper─â dramatic─â = pies─â, lucrare dramatic─â, scriere dramatic─â. 6. carte, lucrare, scriere, tip─âritur─â, tom, volum, (livr.) op. (O ~ groas─â.) 7. lucrare, scriere, text, (livr.) op, (├«nv. ╚Öi pop.) scriptur─â, (├«nv.) scriitur─â, scrisoare, uvraj. (A prezentat ~ la editur─â.) 8. lucrare. (O ~ statuar─â.)
oper─â vie s. v. CAREN─é.
├│per─â-conc├ęrt s. f. Oper─â prezentat─â sub form─â de concert ÔŚŐ ÔÇ×Orchestra Cinematografiei ├«╚Öi propune s─â continue, ├«n noua stagiune, ini╚Ťiativa operelor-concert cu Wozzeck de Alban Berg, Walkiria ╚Öi Siegfried de Richard Wagner.ÔÇŁ Cont. 8 X 65 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Pierre Colombo nu a creat vreun dezacord cu maniera dirijorilor aminti╚Ťi, ├«n prezentarea de opere-concert.ÔÇŁ S─âpt. 19 IV 74 p. 6 (din oper─â + concert)
├│per─â-rock s. f. Oper─â cu melodii rock ÔŚŐ ÔÇ×├Än prezent a fost lansat pe pia╚Ť─â un disc cu opera-rock ┬źHitler superstar┬╗. ╚śaizeci de muzicieni au participat la aceast─â ├«nregistrare care evoc─â na╚Öterea nazismului.ÔÇŁ Sc. 28 VIII 77 p. 6 //din oper─â + rock//
ballad-opera (cuv. engl.) v. oper─â.
[aceast─â defini╚Ťie nu poate fi redistribuit─â]
op├ęra comique v. oper─â.
oper─â 1. Gen (I, 1) muzical destinat reprezent─ârii scenice, av├ónd la baz─â un libret* pe care sunt construite momentele (numerele*) muzicale: uvertur─â*, interludii* orchestrale, arii*, duete*, ter╚Ťete*, cvartete*, cvintete*, sextete* vocale, coruri*, recitative*, balete* (toate acompaniate de orchestr─â*). ├Än afara elementului literar (libretul) ╚Öi muzical, ├«ntre componentele o. intr─â decorul (scenografia), costumele ╚Öi toate elementele teatrale menite a realiza vizual spectacolul. ├Än acest sens, o. este un spectacol sincretic ├«n care se c├ónt─â tot timpul. Dealtfel, apari╚Ťia, dezvoltarea ╚Öi reformele petrecute de-a lungul sec. ├«n genul o. se leag─â de acest deziderat al spectacolului total, realizat prin sincretismul* artelor. Apari╚Ťia o. se leag─â de Rena╚Öterea* it. Arti╚Ötii, poe╚Ťii, filosofii acestei epoci descoperiser─â frumuse╚Ťea ╚Öi perfec╚Ťiunea artei Greciei antice ╚Öi ├«╚Öi g─âseau ├«n aceasta modele de urmat. Nici muzicienii nu s-au l─âsat mai prejos. ├Än 1600, la Floren╚Ťa, ├«n cadrul Cameratei florentine*, Jacopo Peri ├«mpreun─â cu poetul Rinuccini compun lucrarea Euridice, vr├ónd s─â reconstituie tragedia* antic─â. Spectacolul realizat cu mai multe personaje c├ónt├ónd textul, acomp. de o mic─â orch. ╚Öi desf─â╚Öur├óndu-se ├«ntr-un cadru scenic organizat avea s─â devin─â actul de na╚Ötere al acestui nou gen muzical. ├Änc─â de la ├«nceput, necesitatea ca textul literar s─â fie inteligibil impune c─âutarea unei formule vocale care oscileaz─â ├«ntre vorbire ╚Öi c├óntec. Totodat─â polifonia*, st─âp├ón─â acum, ├«ncepe s─â cedeze ├«n fa╚Ťa melodiei acompaniate [v. monodie (2)]. Prima o. care corespunde ideii de spectacol muzical, prin dramatismul recitativelor*, inspira╚Ťia melodic─â, folosirea cu ingeniozitate a resurselor orch., corului ╚Öi baletului este Orfeu (1607) de Monteverdi. Tot Monteverdi compune ├Äncoronarea Popeei (1643) pus─â ├«n scen─â la Vene╚Ťia, unde se deschide ├«n 1673 primul teatru de o., apoi acestea se ├«nmul╚Ťesc, iar stilul o. vene╚Ťiene se r─âsp├ónde╚Öte ├«n toat─â Italia, S Germaniei ╚Öi Fran╚Ťa. Dar muzica este supus─â din ce ├«n ce mai mult unor texte ridicole, iar punerile ├«n scen─â, fastuoase ╚Öi pre╚Ťioase, ├«n─âbu╚Öe ac╚Ťiunea ╚Öi prospe╚Ťimea muzicii. Cesti, Cavalli la Vene╚Ťia ╚Öi G. Caccini, L. Rossi, Stefano Landi la Roma sunt compozitorii cunoscu╚Ťi ai genului ├«n prima jum─âtate a sec. 17. O. fr. ├«ncepe o dat─â cu crea╚Ťia compozitorului Jean-Baptiste Lully, creatorul stilului fr. al genului, ├«n care baletului avea s─â-i fie rezervat un loc aparte. El a creat comediile-balet foarte gustate la curtea lui Ludovic al XIV-lea: Amorul doctor, Domnul de Pourceaugnac (dup─â Moli├Ęre), o. Psych├ę, Prin╚Ťesa dÔÇÖElite, Armida, Acis ╚Öi Galatea. Primind influen╚Ťe it. ╚Öi fr., o. engl. ├«nscrie ├«n sec. 17 un nume care-╚Öi domin─â contemporanii, Henry Purcell (1658-1695), din a c─ârui crea╚Ťie men╚Ťion─âm o. Dido ╚Öi Aeneas (1689). Sec. 18, prin impunerea sistemului temperat* ╚Öi a teoretiz─ârii legilor armoniei (III), eviden╚Ťiaz─â ╚Öi mai mult independen╚Ťa liniei melodice. Jean-Philippe Rameau, succesorul lui Lully la Versailles, ├«mbog─â╚Ťe╚Öte orch. cu sonorit─â╚Ťi armonice noi ╚Öi ├«i confer─â un rol principal ├«n ac╚Ťiunea dramatic─â. Hippolyte ╚Öi Aricie (1733), Indiile galante, Castor ╚Öi Polux, Dardanus etc. sunt ex. concludente, ├«ns─â conven╚Ťionalul personajelor, costumelor ╚Öi ac╚Ťiunii cu subiecte mitologice ├«ncepea s─â oboseasc─â publicul. ├Än Italia deja ap─âruse un gen nou al o.: opera-buffa* (it. ÔÇ×comic─âÔÇŁ), ale c─ârei origini se g─âsesc ├«n intermediile (v. intermezzo (I)) operelor seria (serioase). Foarte muzicale, pline de fantezie ╚Öi umor, aceste o.-bufe exercitau o justificat─â for╚Ť─â de atrac╚Ťie asupra publicului. Reprezentarea la Paris (1752) a o. La serva padrona de Pergolesi a dat na╚Ötere unei ciocniri de opinii numit─â querelle des Bouffons (ÔÇ×cearta bufonilorÔÇŁ), ├«n care se ├«nfruntau partizanii o. fr. tradi╚Ťionale cu cei ai o. it. ├«nnoitoare. Polemica a fost terminat─â abia sup─â apari╚Ťia genului o.-comice fr. (op├ęra-comique), ├«nt├ói prin piesa cu muzic─â Ghicitorul satului de J.J. Rousseau ╚Öi apoi a lucr─ârii Les Traqueurs (H─âita╚Öii) de Dauvergne. Astfel francezii aveau c├ó╚Ötig de cauz─â, iar compozitorii ca Monsigny, Philidor, Gr├ętry ├«mbog─â╚Ťeau repertoriul o.-comice. Facilitatea ├«ncepe de aceast─â dat─â s─â amenin╚Ťe crea╚Ťia de o. Acum se ive╚Öte un nou creator, Christoph Wilibald Gluck, care renun╚Ť─â la artificialitatea stilului it., ├«n care aria* de bravur─â aproape c─â ie╚Öea din cadrul dramatic al lucr─ârii, dar nu se ├«ndreapt─â nici c─âtre solemnitatea greoaie a stilului lui Rameau. Gluck caut─â expresia simpl─â, sincer─â, accentul dramatic natural, profund, ├«n declama╚Ťia* muzical─â, evoc├ónd sentimente nobile. Orfeu (1762), Alcesta (1766), Ifigenia in Aulida (1774) sunt o. care ├«i consacr─â numele. Cu Ifigenia in Taurida, Gluck c├ó╚Ötig─â ├«ntrecerea ├«n fa╚Ťa compozitorului it. Piccini ╚Öi totodat─â a publicului fr., pun├ónd cap─ât unui alt conflict ivit la o. fr., ├«ntre partizanii stilului it. (piccini╚Öti) ╚Öi cei ai noului stil abordat de Gluck (gluckini╚Öti). Cei care aveau ├«ns─â soarta o. ├«n m├ón─â erau c├ónt─âre╚Ťii, pentru care se scriau o. ╚Öi ariile, ╚Öi care ├«╚Öi permiteau ├«n continuare s─â intervin─â ├«n compozi╚Ťii, improvizau tirade de exbi╚Ťii tehnice vocale, aplaudate de public. ├Än Germania, genul o. comice de origine pop. se numea Singspiel*. Dup─â Hiller, W.A. Mozart este cel care ├«mbog─â╚Ťe╚Öte genul o. germ. cu Singspieluri: R─âpirea din serai (1781) ╚Öi Flautul fermecat (1791), o feerie de o extraordinar─â fantezie, noble╚Ťe, veselie ╚Öi grandoare. Geniul mozartian reu╚Öe╚Öte o sintez─â a genurilor comic ╚Öi serios ├«n opera Don Giovanni (1787) pe care o denume╚Öte ÔÇ×dramma giocosoÔÇŁ. ├Änceputul sec. 19 este dominat de crea╚Ťiile de o. ale lui G. Rossini (B─ârbierul din Sevilla, Wilhelm Tell) ╚Öi Meyerbeer (Hugheno╚Ťii, Africana ╚Ö.a.). ├«n Fran╚Ťa. ├Än Italia, Donizzeti (Lucia di Lamermoor, Favorita, Elixirul dragostei), Bellini (Norma) precum ╚Öi Verdi (Rigoletto, Traviata, Trubadurul, Aida, Othello, Falstaff ╚Ö.a.) continu─â tradi╚Ťia bel-canto*-ului printr-o melodicitate de mare inspira╚Ťie ╚Öi sensibilitate. Romantismul* care se manifest─â ├«n acest sec. culmineaz─â ├«n crea╚Ťia de o. a lui Richard Wagner. Influen╚Ťat de o. lui Carl Maria von Weber, inspirat─â din tradi╚Ťiile pop. germ. (Freisch├╝tz), Wagner ├«╚Öi propune realizarea spectacolului de o. total, sincretismul artelor. Wagner vrea s─â realizeze un spectacol grandios ╚Öi fantastic, o ├«mbinare perfect─â a tuturor artelor ├«ntr-o simbolic─â proprie legendelor ╚Öi miturilor popoarelor nordice. ├Ännoirile operate de Wagner sunt at├ót ├«n domeniul vocal (melodia infinit─â) c├ót ╚Öi al amploarei aparatului orch., al dramatismului ac╚Ťiunii sprijinite pe liniile leitmotivelor* ╚Öi pe ├«ntregul complex literar ╚Öi scenic cu care muzica conlucreaz─â ├«n spectacolul o. wagneriene. Operele sale, ├«ncep├ónd cu Olandezul zbur─âtor, Tannh├Ąuser, Lohengrin, Tristan ╚Öi Isolda, Inelul Nibelungului ╚Öi termin├ónd cu Parsifal, urmeaz─â reguli proprii de desf─â╚Öurare dramatic─â ├«n care limbajul, c├óntul gestul contribuie la expresia uman─â pur─â, muzica, simfonismul orch. nefiind doar simplu comentator ci participant activ ├«n desf─â╚Öurarea dramei. Pentru c─â o. sale necesitau o punere ├«n scen─â deosebit─â, Wagner reu╚Öe╚Öte s─â ridice la Bayreuth un teatru de o. dotat cu aparatura scenic─â necesar─â ╚Öi urm├ónd planurilor arhitectonice pe care el ├«nsu╚Öi le-a proiectat pentru o audi╚Ťie perfect─â. Cu o. lui Wagner se ├«mpline╚Öte o alt─â mare reform─â ├«n domeniul muzicii ╚Öi spectacolului de o. O pleiad─â de compozitori ├«ntregesc tabloul o. ├«n sec. 19: J. Massanet cu o. Manon, Werther, Tha├»s, apoi G. Bizet cu Pescuitorii de perle, Carmen, Richard Strauss cu Salom├ę, Elecktra etc. Din ╚Öcolile na╚Ťionale se remarc─â numele compozitorilor M.I. Glinka, A.P. Borodin, M.P. Musorgski, P.I. Ceaikovski ├«n Rusia ╚Öi B. Smetana ├«n Cehia etc. Sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20 aduce noi curente ├«n crea╚Ťia de o. C. Debussy compune P├ęll├ęas ╚Öi M├ęlisande, o replic─â fr. la ÔÇ×TristanulÔÇŁ wagnerian. Dup─â 1900, Parisul continu─â s─â se men╚Ťin─â ├«n aten╚Ťia spectatorului de o. cu lucr─âri moderne, experimentale: Les Cho├ęphores de D. Milhaud, baletele Parade ╚Öi Relache de E. Satie, Nunta, Oedipus-Rex de Stravinski etc. Apari╚Ťia curentului expresionist* ╚Öi introducerea sistemului dodecafonic* impune ╚Öi o. de tip expresionist*: Erwartung (1909) de Sch├Ânberg, Wozzek ╚Öi Lulu de A. Berg. O. rom├óneasc─â se consider─â a fi ap─ârut odat─â cu o. Petru Rare╚Ö (1889) de Eduard Caudella, care este ╚Öi primul compozitor de gen ├«n Rom├ónia. Sec. 20 reprezint─â conturarea ╚Öi dezvoltarea muzicii rom├óne╚Öti ├«n general ╚Öi implicit a muzicii de o. Dup─â o serie de o. inspirate din literatura str─âin─â, compozitorii rom├óni se ├«ndreapt─â spre o. de tip na╚Ťional ╚Öi, urm─ârindu-l pe Caudella, scriu o. inspirate din via╚Ťa ╚Öi muzica poporului, abord├ónd crea╚Ťii literare din dramaturgia autohton─â. Sabin Dr─âgoi realizeaz─â prima o. rom├óneasc─â realist─â inspirat─â din via╚Ťa ╚Ť─âranului rom├ón: N─âpasta (1926), iar Paul Constantinescu prima o. realist-comic─â ÔÇô O noapte furtunoas─â (1933). O. rom├óneasc─â de ad├ónci rezonan╚Ťe universale este datorat─â lui George Enescu (1881-1955) ÔÇô Oedip (1915-1932). O grandioas─â fresc─â a istoriei rom├óne╚Öti o realizeaz─â Gheorghe Dumitrescu ├«n ciclul o. sale (Orfeu, Decebal, Vlad ╚Üepe╚Ö, Ioan Vod─â cel Cumplit, R─âscoala, Fata cu garoafe etc.). Problematica o. contemporane ╚Öi-a g─âsit o inspirat─â ilustrare ├«n o. Hamlet (1969), Jertfirea Iphigeniei (1968) de Pascal Bentoiu, Orestia II (1974-1977) de Aurel Stroe, Iona (1972-1976) de A. Vieru ╚Ö.a. 2. Teatru ├«n care se reprezint─â spectacolele de o. ╚Öi balet. 3. Lucrare muzical─â (v. opus.)
oper─â de art─â muzical─â v. compozi╚Ťie (1).
oper─â-balet v. balet.
trup─â de oper─â v. ansamblu (I, 1).
FINIS CORONAT OPUS (lat.) sf├ór╚Öitul ├«ncununeaz─â opera ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×HeroidesÔÇŁ, II, 85. Abia la cap─âtul unei ac╚Ťiuni poate fi apreciat─â valoarea ei.
METROPOLITAN OPERA [metr╔Öp├│lit╔Ön op╔Ör╔Ö], teatru liric din S.U.A. (New York), ├«nfiin╚Ťat ├«n 1883. Dup─â 1966, instalat ├«n ÔÇ×Lincoln CenterÔÇŁ. Capacitate de 3.800 locuri. Spectacolele c├óntate frecvent ├«n limba originar─â sunt sus╚Ťinute de c├ónt─âre╚Ťi ╚Öi dirijori de renume mondial.
OPERA NA╚ÜIONAL─é DIN BUCURE╚śTI, institu╚Ťie de spectacol inaugurat─â ├«n 1921, cu Lohengrin de Wagner, sub bagheta lui G. Enescu. Cea mai important─â scen─â liric─â a ╚Ť─ârii. Repertoriu ce a cuprins de-a lungul timpului peste 150 de titluri de oper─â ╚Öi balet, de o mare varietate. Spectacolele se desf─â╚Öoar─â ├«n actualul sediu din 1953 (inaugurat la 9 ian. 1954). A fost slujit─â de genera╚Ťii succesive de soli╚Öti prestigio╚Öi precum: Petre ╚śtef─ânescu-Goang─â, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enig─ârescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arn─âutu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iord─âchescu, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Viorica Cortez, Felicia Filip, Roxan Briban sau balerini ca Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Ioan Tugearu, Mihai Babu╚Öka, Tiberiu Almosnino, Corina Dumitrescu ╚Ö.a. Turnee ├«n ├«ntreaga lume.
OP├ëR─é (< lat., fr. 3 it.) s. f. I. 1. Ac╚Ťiune, lucrare, fapt─â. ÔÖŽ Rezultatul unei ac╚Ťiuni orientate spre un anumit scop. 2. Lucrare (original─â) literar-artistic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â etc. ÔÖŽ (La sg.) Totalitatea lucr─ârilor unui scriitor, ale unui pictor etc. II 1. Compozi╚Ťie muzical─â pentru soli╚Öti, cor ╚Öi orchestr─â, cu o ac╚Ťiune scenic-dramatic─â, creat─â pe baza unui libret ╚Öi destinat─â a fi reprezentat─â pe scen─â. A fost creat─â ├«n Italia; la Floren╚Ťa, a avut loc, la 1600, reprezentarea o. ÔÇ×EuridiceÔÇŁ pe muzic─â de J. Peri, text de O. Rinuccini. S-a extins apoi ├«n Europa, ├«n special ├«n ╚Ť─ârile germanice. Printre cei mai importan╚Ťi creatori de o. se num─âr─â: Monteverdi, H├Ąndel, Glick, Mozart, Donizzeti, Bellini, Verdi, Puccini, Gounod, Weber, R. Wagner, R. Strauss, Rossini, Bizet, Musorgski. ├Än Rom├ónia au compus o. G. Enescu, S. Dr─âgoi, I.D. Dumitrescu, P. Constantinescu, M. Negrea ╚Ö.a. ÔŚŐ Oper─â concert = o. sub form─â de concert. O. buf─â = oper─â cu ac╚Ťiune comic─â. O. seria sau o. mare = oper─â cu ac╚Ťiune tragic─â. 2. Cl─âdire destinat─â reprezent─ârii unor asemenea compozi╚Ťii.
opera, operez v. t. (pub.) 1. a ac╚Ťiona 2. a manevra, a face s─â func╚Ťioneze

Oper─â dex online | sinonim

Oper─â definitie

Intrare: oper─â
oper─â substantiv feminin
Intrare: opera
opera verb grupa I conjugarea a II-a