onorabilitate definitie

14 definiții pentru onorabilitate

ONORABILITÁTE s. f. Calitatea de a fi onorabil; cinste. – Din fr. honorabilité.
ONORABILITÁTE s. f. (Rar) Calitatea de a fi onorabil; cinste. – Din fr. honorabilité.
ONORABILITÁTE s. f. sg. (Astăzi neobișnuit) Calitatea de a fi onorabil; cinste. Astăzi un om învăluit în onorabilitatea sa poate foarte bine nesocoti acele loviri. GHICA, S. 144.
onorabilitáte s. f., g.-d. art. onorabilitắții
onorabilitáte s. f., g.-d. art. onorabilității
ONORABILITÁTE s. respectabilitate.
ONORABILITÁTE s. v. cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onestitate.
ONORABILITÁTE s.f. Calitatea de a fi onorabil; probitate, cinste. [Cf. fr. honorabilité, lat. honorabilitas].
ONORABILITÁTE s. f. calitatea de a fi onorabil. (< fr. honorabilité, lat. honorabilitas)
ONORABILITÁTE f. Caracter onorabil. /<fr. honorabilité, lat. honorabilitas, ~atis
onorabilitate f. caracterul unei persoane onorabile.
*onorabilitáte f. (lat. honorabilitas, -átis). Calitatea de a fi onorabil: om de o onorabilitate perfectă.
onorabilitate s. v. CINSTE. CORECTITUDINE. INCORUPTIBILITATE. INTEGRITATE. LEALITATE. ONESTITATE.
ONORABILITATE s. respectabilitate.

onorabilitate dex

Intrare: onorabilitate
onorabilitate substantiv feminin