ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. (Rar) Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. – Din ngr. onomastikón, fr. onomasticon.

ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. – Din ngr. onomastikón, fr. onomasticon.

ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane.

onomasticón (rar) s. n., pl. onomasticoáne

onomasticón s. n., pl. onomasticoáne

ONOMASTICÓN s.n. Indice de nume de persoane. [Cf. fr. onomasticon, gr. onomastikon].

ONOMASTICÓN s. n. lucrare cuprinzând nume de persoane. (< ngr. onomastikon, fr. onomasticon)

ONOMASTICÓN ~oáne n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane /<ngr. onomastikón, fr. onomasticon

ONOMASTICÓN s. n. (cf. fr. onomasticon, gr. onomastikon): indice de nume de persoane, listă care cuprinde un anumit număr de nume de persoane.