ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx.

ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx.

ÓNIX s. n. Varietate de. agat fin, cu straturi de diferite culori, folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale, în special camee. Cupe de onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese. MACEDONSKI, O. I 103. Pe palme-ți voi aduce smochine rourate Și pe o tăblie cupe de onix, frumos săpate. ALECSANDRI, T. II 265. – Accentuat și: oníx.

!oníx (mineral) s. n.

oníx/ónix (mineral) s. n.

ÓNIX s. (înv.) soliman. (Inel împodobit cu un ~.)

ÓNIX s.n. Varietate de agat cu striații de diferite culori, piatră semiprețioasă. [< fr., gr. onyx].

ONIC(O)-, -ONICHÍE, -ÓNIX elem. „unghie”. (< fr. onych/o/-, -onychie, -onyx, cf. gr. onyx, onykhos)

ONÍX1/ÓNIX s. n. varietate neagră de calcedonie, piatră semiprețioasă de ornament. (< fr., gr. onyx)

-ÓNIX2 elem. onic(o)-.

ÓNIX n. 1) Mineral care prezintă o alternare de straturi, negre și albe sau albe și roșii, întrebuințat la confecționarea obiectelor decorative. 2) Piatră semiprețioasă confecționată din acest mineral. [Acc. și oníx] /<fr. onyx

onix n. specie de agat fin ce prezintă straturi de diferite colori.

ONIX s. (înv.) soliman. (Inel împodobit cu un ~.)