Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru onduleu

ONDULÉU, onduleuri, s. n. Ondulație a părului. – Din fr. ondulé.
ONDULÉU, onduleuri, s. n. (Fam.) Ondulație a părului. – Din fr. ondulé.
onduléu s. n., art. onduléul; pl. onduléuri
onduléu s. n., art. onduléul; pl. onduléuri
ONDULÉU s.n. Ondulație (2). [Pron. -leu. / cf. fr. ondulé].
ONDULÉU s. n. ondulație a părului. (< fr. ondulé)

Onduleu dex online | sinonim

Onduleu definitie

Intrare: onduleu
onduleu substantiv neutru