OMONÍMIC, -Ă, omonimici, -ce, adj. Care se referă la omonim sau la omonimie. – Din fr. homonymique.

OMONÍMIC, -Ă, omonimici, -ce, adj. De omonim sau de omonimie. – Din fr. homonymique.

omonímic adj. m., pl. omonímici; f. sg. omonímică, pl. omonímice

OMONÍMIC, -Ă adj. Referitor la omonime sau la omonimie. [Cf. germ. homonymisch].

OMONÍMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de omonime; propriu omonimelor. /<fr. homonymique