Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru omografic

OMOGRÁFIC, -Ă, omografici, -ce, adj. Referitor la omografie, de omograf. – Din fr. homographique.
OMOGRÁFIC, -Ă, omografici, -ce, adj. Referitor la omografie, de omograf. – Din fr. homographique.
omográfic adj. m., pl. omográfici; f. sg. omográfică, pl. omográfice
OMOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la omografie. [< fr. homographique].
OMOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la omografie. ♦ (mat.) transformare ~ă = omografie (2). (< fr. homographique)
OMOGRÁFIC ~că (~ci, ~ce) v. OMOGRAF. /<fr. homographique
OMOGRÁFIC, -Ă (< fr. {i}) adj. (MAT.) Transformare o. = corespondență biunivocă a mulțimii numerelor reale sau complexe (mai puțin un punct) care poate fi exprimată în formă de raport a două polinoame de gradul întâi. Se mai numește și transformare biliniară sau Möbius.

Omografic dex online | sinonim

Omografic definitie

Intrare: omografic
omografic adjectiv