Dicționare ale limbii române
OMOGENEIZÁ vb. I v. omogeniza.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
OMOGENIZÁ, omogenizez, vb. I. Tranz. A face (să fie) omogen, a aduce în stare de omogenitate; p. ext. a egaliza, a uniformiza. [Var.: omogeneizá vb. I] – Omogen + suf. -iza. Cf. fr. homogénéiser.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
OMOGENEIZÁ vb. I v. omogeniza.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
OMOGENIZÁ, omogenizez, vb. I. Tranz. A face (să fie) omogen, a aduce în stare de omogenitate; p. ext. a egaliza, a uniformiza. [Var.: omogeneizá vb. I] – Omogen + suf. -iza. Cf. fr. homogénéiser.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
OMOGENEIZÁ, omogeneizez, vb. I. Tranz. A face să fie omogen, a aduce în stare de omogeneitate; p. ext. a egaliza, a uniformiza. – Variantă: omogenizá vb. I.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
OMOGENIZÁ vb. I v. omogeneiza.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
omogenizá (a ~) vb., ind. prez. 3 omogenizeáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
omogenizá vb., ind. prez. 1 sg. omogenizéz, 3 sg. și pl. omogenizeáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
OMOGENIZÁ vb. a uniformiza. (A ~ un amestec.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
OMOGENIZÁ vb. I. tr. A face omogen; a uniformiza. [Var. omogeneiza vb. I. / cf. fr. homogénéiser].
OMOGENIZÁ vb. tr. a face omogen; (p. est.) a egaliza, a uniformiza. (după fr. homogénéiser)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A OMOGENIZÁ ~éz tranz. A face omogen. /omogen + suf. ~iza
- sursa: NODEX 2002
- permalink
OMOGENIZA vb. a uniformiza. (A ~ un amestec.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
omogenizat dex
Intrare: omogenizat
omogenizat
participiu
Intrare: omogeniza
omogeneiza
verb
grupa I
conjugarea a II-a
omogeniza
verb
grupa I
conjugarea a II-a