omogeneitate definitie

17 definiții pentru omogeneitate

OMOGENEITÁTE s. f. v. omogenitate.
OMOGENITÁTE s. f. Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi. [Var.: omogeneitáte s. f.] – Din fr. homogénéité, lat. homogeneitas. Cf. omogen.
OMOGENEITÁTE s. f. v. omogenitate.
OMOGENITÁTE s. f. Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi. [Var.: omogeneitáte s. f.] – Din fr. homogénéité, lat. homogeneitas. Cf. omogen.
OMOGENEITÁTE, omogeneități, s. f. însușirea de a fi omogen; proprietatea unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. Proprietatea unei formule (fizice) de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi. – Variantă: omogenitáte s. f.
OMOGENITÁTE s. f. v. omogeneitate.
omogenitáte s. f., g.-d. art. omogenitắții
omogenitáte s. f., g.-d. art. omogenității
OMOGENITÁTE s. unitate. (~ unei echipe.)
Omogenitate ≠ eterogenitate
OMOGENEITÁTE s.f. v. omogenitate.
OMOGENITÁTE s.f. Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ (Mat.) Însușire a unei funcții de a fi omogenă. ♦ Însușire a unei formule, a unei relații etc. de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. [Var. omogeneitate s.f. / cf. fr. homogénéité].
OMOGENITÁTE s. f. însușirea de a fi omogen. ◊ însușire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ◊ (mat.) însușire a unei funcții de a fi omogenă. ◊ însușire a unei formule, relații de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. (< fr. homogénéité, lat. homogenitas)
OMOGENITÁTE f. Caracter omogen. [G.-D. omogenității] /<fr. homogénéité, lat. homogeneitas
omogeneitate f. calitatea lucrurilor omogene.
*omogenitáte f. (d. omogen; mlat. homogenéitas, -átis; fr. homogénéité, it. omogeneitá). Calitatea de a fi omogen.
OMOGENITATE s. unitate. (~ unei echipe.)

omogeneitate dex

Intrare: omogenitate
omogenitate substantiv feminin
omogeneitate