omnibuz definitie

7 definiții pentru omnibuz

OMNIBÚZ, omnibuze, s. n. 1. (Înv.) Un fel de trăsură asemănătoare cu diligența, care servea pentru transportul în comun al călătorilor, pe rute fixe. 2. Autobuz (cu etaj) pentru transportul în comun al călătorilor, folosit pe un anumit itinerar în interiorul unei localități sau între două localități apropiate. [Pl. și: omnibuzuri] – Din fr., it. omnibus.
OMNIBÚZ, omnibuze, s. n. 1. (Înv.) Un fel de trăsură asemănătoare cu diligența, care servea pentru transportul în comun al călătorilor, pe rute fixe. 2. Autobuz (cu etaj) pentru transportul în comun al călătorilor, folosit pe un anumit itinerar în interiorul unei localități sau între două localități apropiate. [Pl. și: omnibuzuri] – Din fr., it. omnibus.
omnibúz (înv.) s. n., pl. omnibúze
omnibúz s. n., pl. omnibúze
OMNIBÚZ s.n. Vehicul cu etaj pentru transportul în comun al călătorilor. [Var. omnibus s.n. / < fr. (voiture) omnibus, cf. lat. omnibus – pentru toți].
OMNIBÚZ s. n. autobuz (cu etaj), pentru transportul în comun. (< fr., it. omnibus)
OMNIBÚZ ~e n. 1) Autobuz intraurban sau interurban cu etaj, având o rută fixă. 2) Trăsură cu multe locuri folosită, în trecut, pentru transportul în comun al călătorilor pe un traseu fix. /<fr., it. omnibus

omnibuz dex

Intrare: omnibuz (pl. omnibuze)
omnibuz pl. omnibuze substantiv neutru
Intrare: omnibuz (pl. omnibuzuri)
omnibuz pl. omnibuzuri