Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 695435:

OMILÍE (< ngr.) s. f. Cea mai veche formă de predică bisericească, prin care se explicau și se interpretau pe înțelesul tuturor pasaje din „Noul Testament”. Modele ale genului sunt considerate o. ale lui Ioan Hrisostom. Primele traduceri de o. au fost făcute pe teritoriul românesc de Coresi („Tâlcul evangheliilor”, 1567-1568 și „Evanghelie cu învățătură”, 1581). Sin. cazanie, predică.

Omilie dex online | sinonim

Omilie definitie