Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 427685:

OLIGOCÉN s.n. (Geol.) Epocă (serie) superioară a paleogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< fr. oligocène, cf. gr. oligos – puțin, kainos – recent].

Oligocen dex online | sinonim

Oligocen definitie