olfacțiune definitie

12 definiții pentru olfacțiune

OLFÁCȚIE, olfacții, s. f. (Fiziol.) Miros. [Var.: olfacțiúne s. f.] – Din fr. olfaction, lat. olfactio, -onis.
OLFACȚIÚNE s. f. v. olfacție.
OLFÁCȚIE, olfacții, s. f. (Fiziol.) Miros. [Var.: olfacțiúne s. f.] – Din fr. olfaction, lat. olfactio, -onis.
OLFACȚIÚNE s. f. v. olfacție.
olfácție (-ți-e) s. f., art. olfácția (-ți-a), g.-d. art. olfácției; pl. olfácții, art. olfácțiile (-ți-i-)
olfácție s. f. (sil. -ți-e), art. olfácția (sil. -ți-a), g.-d. art. olfácței; pl. olfácții, art. olfácțiile (sil. -ți-i-)
OLFÁCȚIE s. v. miros.
OLFÁCȚIE s.f. (Liv.) Simțul mirosului, miros; mirosire. [Var. olfacțiune s.f. / < fr. olfaction, lat. olfactio].
OLFACȚIÚNE s.f. v. olfacție.
OLFÁCȚIE s. f. simțul mirosului. (< fr. olfaction, lat. olfactio)
OLFÁCȚIE ~i f. Simț al mirosului. /<fr. olfaction, lat. olfactio, ~onis
olfacție s. v. MIROS.

olfacțiune dex

Intrare: olfacție
olfacție
olfacțiune