oleu definitie

3 intrări

70 definiții pentru oleu

aléu2 sn [At: LB / V: -Iău / E: mg elö(-pénz)] (Trs) 1 Arvună 2 Amanet.
aléu1 i vz aoleu
aoleo [At: NECULCE, ap. LET. II, 280 / V: -eu, -ea, ~lo, (Mol) aleu, alo, îleo, elio, valeu, va-, valo, valu; (Trs) auleu, auliu, aulea, d-ao-, d-a-, d-aleu / A și:[1] ao- / Pl: ~uri / E: a(u) + le(le)] Exprimă: 1 i Durere. 2 i Plâns. 3 i (Im) Spaimă. 4 i (Im) Surprindere. 5 i Amenințare. 6 i Compătimire. 7 i Falsă compătimire. 8 i Rugăminte. 9 i Regret. 10 i Admirație. 11 i Rememorare a ceva. 12 i Dorință. 13 sn Bocet. 14 sn Văicăreală. 15 sn (Pfm; im; îf aoleu) Aur. 16 sn (Pfm; im; îaf) Imitație de aur. corectată
aoléu i vz aoleo
auléu i vz aoleu
ALÉU interj. v. aoleu.
AOLEÓ interj. v. aoleu.
AOLÉU interj. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.] – Onomatopee.
AULÉU interj. v. aoleu.
OLEÓ interj. v. aoleu.
OLEOLEÓ interj. v. aoleu.
OLÉU, oleuri, s. n. (Înv. și reg.) Ulei. – Din lat. oleum.
ULÉI2, uleiuri, s. n. 1. Lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc.; oloi2, zăitin. ◊ Tablou (sau pictură, portret) în ulei = tablou (sau pictură, portret) executat în culori preparate cu ulei2. 2. (La pl.) Sorturi de ulei (1). – Din sl. olej.
ALÉU interj. v. aoleu.
AOLEÓ interj. v. aoleu.
AOLÉU interj. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.]
AULÉU interj. v. aoleu.
OLEÓ interj. v. aoleu.
OLEOLEÓ interj. v. aoleu.
OLÉU, oleuri, s. n. (Înv. și reg.) Ulei. – Din lat. oleum.
ULÉI2, uleiuri, s. n. Lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc. ◊ Tablou (sau pictură, portret) în ulei = tablou (sau pictură, portret) executat în culori preparate cu ulei2. [Var.: (reg.) oléu s. n.] – Din sl. olej.
ALÉU interj. v. aoleu.
AOLEÓ interj, v. aoleu.
AOLÉU interj. (Și în forma aoleo) 1. Exclamație de durere sau de suferință. Aoleu, nu mă strînge-așa de mînă. COȘBUC, P. I 239. ◊ (Cu sens atenuat) Aoleo și vai de mine, Aș juca și nu știu bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419. ◊ (Adesea ca refren în poezia populară) Pentru tine, rujă-nvoaltă, Mă rup cînii și mă latră. Aoleo! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 370. 2. Strigăt de spaimă sau de surprindere. Aoleu, te pomenești că și tu ai fugit. PAS, L. I 92. Aoleo, dar zmeii, cînd simțiră! Unde veneau cu o falcă în cer și cu una în pămînt. ISPIRESCU, L. 302. ◊ (Însoțind o aducere-aminte) Aoleu! Era să uit a vă spune că în curtea zmeoaicei era... pari... și în fiecare par cîte un cap de om. ISPIRESCU, L. 260. 3. Exclamație care subliniază diverse sentimente sau atitudini (dor, regret, compătimire, admirație, amenințare etc.). Aoleu, măi hoț de dor. N-am topor să te omor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 93. – Pronunțat: a-o-leu. – Variante: auléu (ALECSANDRI, T. 1638), aoleó (pronunțat: a-o-leo), auleó, aléu (CREANGĂ. P. 55), daleó (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 377) interj.
AULÉU interj. v. aoleu.
OLEÓ interj. Aoleu. Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Oleo, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97. Vreo doi-trei uncheși bătrîni De-și ridica sprîncenele, Oleo, tot cu cîrjele, Să-și vază drumurile. PĂSCULESCU, E. P. 210.
OLEOLEÓ interj. Aoleu, oleo. Oleoleo! Cînd vînt de vară Cidcă iarba la pămînt Nu mai știu nimic de mine Pe ce lume sînt! COȘBUC, P. II 66. Oleoleo, măicuța mea! Mînca, nu să sătura. PĂSCULESCU, E. P. 197.
OLÉU s. n. v. ulei
ULÉI1, uleiuri, s. n. Lichid gras, de proveniență vegetală sau minerală, insolubil în apă și mai ușor decît aceasta, folosit în alimentație (v. untdelemn), în unele industrii, la uns motoarele etc. Triglea a adus uleiul de sunătoare. SADOVEANU, M. C. 50. Vor trăi... din cîștigul uleiului de roze. GALACTION, O. I 143. ◊ (Poetic) Unde, pentru far, să cat uleiul, Ca să ardă-n beznă luminos? BENIUC, V. 41. ◊ Tablou (pictură sau portret) în ulei = tablou (pictură sau portret) executat în culori preparate cu ulei. Moară de ulei v. moară (2). – Variantă: (regional) oléu (SADOVEANU, D. P. 31, SEVASTOS, N. 325) s. n.
ALÉU interj. v. aoleu.
AOLEÓ interj. v. aoleu.
AOLÉU interj. Exclamație care exprimă diverse stări sufletești: durere, spaimă, dor etc. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó interj.]
AULÉU interj. v. aoleu.
!aoléu/aoleó (-leo)/auléu (a-u-) interj.
auléu v. aoléu
oleoleó (-leo-leo) (pop.) interj.
oléu (înv., reg.) s. n., art. oléul; pl. oléuri
uléi1 (lichid gras) s. n., (sorturi) pl. uléiuri
aoléu/aoleó/auléu interj.
auléu v. aoleu
oleoleó interj. (sil. -leo-)
oléu s. n. (sil. -leu), art. oléul; pl. oléuri
uléi (lichid gras) s. n., (feluri) pl. uléiuri
AOLÉU interj. v. of.
OLÉU s. v. ulei, untdelemn.
ULÉI s. 1. v. untdelemn. 2. ulei de ricin = ricină. 3. unt. (~ de migdale.) 4. ulei de cașalot = v. spermanțet.
aléu (-uri), s. n. – Arvună, acont. – Var. alău. Mag. elő (-penz). În Trans. (DAR).
aoléu, interj. – Vai! Doamne! – Var. aoleu, a(o)lio, a(u)leu, a(u)lio, a(u)liu, valeu, văleu, valei, aolică. Creație expresivă, cf. alei. Întrucît multe cîntece pop. încep cu aoleu, pare firesc ca der. aoli, vb., să ajungă să însemne „a spune aoleu”, adică „a se plînge”, și, pe de altă parte, „a cînta aoleu” adică „a cînta ceva ce începe cu aoleu”. Der. aoli, vb. (a se jeli, a se plînge); aolitură, s. f. (plîngere, jeluire); hăuli, vb. (a chiui, a cînta în mers); hăulit, s. n. (chiot, chiuitură); hăulitură, s. f. (chiuitură), refăcut pe baza pl. cuvîntului anterior.
uléi (-iuri), s. n. – Untdelemn, materie lichidă grasă. – Var. înv. olei, uleiu, uleu. Sl. (slov., ceh., pol., rus.) oleĭ (Cihac, II, 227). Este dubletul lui oloi (var. uloi), s. n. (Trans., ulei), din mag. olaj (Gáldi, Dict., 167). – Der. uleios (var. oloios), adj. (plin de ulei, cu ulei).
AOLÉU interj. (se folosește pentru a exprima mirare, frică, dor, senzație de durere etc.). [Sil. a-o-leu; Var. auleu] /Onomat.
ULÉI ~iuri n. Lichid gras, vâscos, insolubil în apă și mai ușor decât aceasta, de proveniență vegetală, animală sau minerală, având diferite întrebuințări (în alimentație, în industrie, în tehnică, în pictură etc.). ~ de măsline.Pictură (sau tablou) în ~ pictură sau tablou pictat în culori amestecate cu un ulei special (de in, de mac etc.). A turna ~ pe rană a alina durerile cuiva. /<sl. olej
aleu! int. exprimă durere: aleu! valeu! [Onomatopee].
aoleo! int. strigăt de durere sau necaz (adesea ironic): aoleo și vai de mine! [Onomatopee].
oleoleo! int. de durere (cu o nuanță comică): mai oleoleo, mai grozav (ironic). ║ n. fuge dela aoleu și dă peste oleoleo PANN.
uleiu n. 1. licoare grasă extrasă din diferite substanțe (din grăunțe de in, cânepă, rapiță; de nuci, măsline; din balenă, morun, etc.): uleiurile se ’ntrebuințează ca condiment, pentru luminat și pentru unsul mașinelor; 2. compozițiune obținută prin macerațiune de flori în uleiu fin: a zugrăvi cu uleiu. [Slav. OLĬEĬ (v. oloiu)].
2) alắŭ și aléŭ n., pl. urĭ (ung. elö-pénz, banĭ dațĭ în ainte). Trans. Rar Arvonă.
2) aléŭ interj. V. valeŭ.
1) aléŭ n. V. alăŭ 2.
aoleó (eo dift.), aoléŭ și aoĭléŭ (vest), auléŭ, aŭĭléŭ, aléŭ, valéŭ și văléŭ (est), interj. de durere, mirare și admirațiune (serios orĭ ironic): Auleŭ, răŭ mă doare! Auleŭ, ce foc! Auleŭ, ce frumoasă e! Auleŭ, da deștept maĭ eștĭ! Auleŭ și vaĭ de mine! – În nord. și vaĭléŭ (rev. I. Crg. 14,43 și 44). V. și aleleĭ și oleoleo.
auléŭ, V. aoleŭ.
oleó și oleoleó (eo dift.), interj. de durere saŭ de admirațiune ironică (Munt.): oleoleo, da deștept maĭ eștĭ! Ăsta e și maĭ oleoleo, acesta e și maĭ grozav, maĭ breaz, maĭ bălțat! V. aleleĭ.
1) uléĭ n., pl. urĭ (vsl. olĭeĭ, ĭelĭeĭ, d. lat. óleum și vgr. élaion; sîrb. olaj, uleĭ, ulje, undelemn; rut. oloĭ, pol. olej; ung. olaj; germ. oel). Vest. Undelemn scos din nucĭ, cînepă, in, rapiță ș. a. – În est oloĭ (ung.)
AOLEU interj. a!, ah!, au!, i!, o!, of!, oh!, vai!, (pop.) văleu!, (Transilv. și Ban.) tulai!, (Mold.) vah! (~!, ce durere simt!)
oleu s. v. ULEI. UNTDELEMN.
ULEI s. 1. untdelemn, (înv. și pop.) oloi, (înv. și reg.) oleu, (Ban.) zăitin. (~ de floarea-soarelui.) 2. ulei de ricin = ricină. 3. unt. (~ de migdale.)
OLEUM ET OPERAM PERDIDISTI, AMICE! (lat.) ți-ai cheltuit zadarnic uleiul (din lampă) și osteneala, prietene! – Dicton latin. Se adresează autorului unei lucrări nereușite, pentru elaborarea căreia acesta a cheltuit multe nopți de veghe și multă energie.
a o da pe ulei expr. a se apuca de băut.
a o lua pe ulei expr. a consuma băuturi alcoolice în cantități excesive; a se îmbăta.
a schimba uleiul expr. (glum.) a urina.
ulei, uleiuri s. n. 1. (glum.) băutură alcoolică. 2. (tox.) substanță obținută prin dizolvarea hașișului într-un solvent.

oleu dex

Intrare: oleu
oleu 1 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: o-leu
Intrare: ulei (lichid)
oleu 1 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: o-leu
ulei 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: aoleu
aoleu interjecție
  • silabisire: a-o-leu
oleu 2 interj.
  • silabisire: o-leu
aleu
aoleo interjecție
  • silabisire: a-o-leu
auleu interjecție
  • silabisire: a-o-leu
oleo interj.
oleoleo interjecție
  • silabisire: -leo-
daleo