Okeanos m. Mit. divinitatea mărilor imense, părintele fluviilor care face ocolul pământului: Okeanos se plânge pe canaturi, el numa’n veci e’n floarea tinereții EM.

OCEAN (OKEANOS) (în mitologia greacă), divinitate marină, zeul „fluviului Ocean”, cel mai în vârstă din Titani; fiul Gaiei și al lui Uranus. Imaginat ca un fluviu ca înconjura întreg Pământul, fiind izvorul primordial al tuturor apelor. Căsătorit cu Thetis, va deveni tatăl oceanidelor.

OKEANOS v. Ocean.