ojog definitie

11 definiții pentru ojog

OJÓG, (1) ojoage, s. n., (2) ojogi, s. m. (Reg.) 1. S. n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S. m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojóc s. n.] – Din magh. azsag.
OJÓG, (1) ojoage, s. n., (2) ojogi, s. m. (Reg.) 1. S. n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S. m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojóc s. n.] – Din magh. azsag.
OJÓG s. n. v. ojoc.
ojóg1 (om înalt) (reg.) s. m., pl. ojógi
ojóg2 (băț, coajă de mesteacăn) (reg.) s. n., pl. ojoáge
ojóg (om înalt) s. m., pl. ojógi
ojóg (băț, coajă de mesteacăn) s. n., pl. ojoáge
OJÓG s. v. cociorvă.
ojóg (ojoáge), s. n. – Perie cu coadă. – Var. ojoc, ijoc, orjoc. Sl. ožegu, din žesti, žegą „a arde” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 226; Conev 62), prin intermediul mag. azsag (Tiktin; Drăganu, Dacor., VI, 285), cf. pol. ožog și jeg.
ojog s. v. COCIORVĂ.
OJOG fam., mold. (Sur VIII; Isp IV1); Ojogeni sat dispărut; cf. Ojoc b. (Ur XXII 224), < subst. ojoc „coada cociorvei, pămătuf”.

ojog dex

Intrare: ojog (om; -i)
ojog om; -i substantiv masculin
Intrare: ojog (băț; -oage)
ojog băț; -oage substantiv neutru
Intrare: Ojog
Ojog