oierie definitie

11 definiții pentru oierie

OIERÍE1, oierii, s. f. (Pop.) Stână, târlă, adăpost pentru oi. [Pr.: o-ie-] – Oaie + suf. -ărie.
OIERÍE2, oierii, s. f. (Rar) Oierit2. [Pr.: o-ie-] – Oier + suf. -ie.
OIERÍE1, oierii, s. f. Stână, târlă, adăpost pentru oi. [Pr.: o-ie-] – Oaie + suf. -ărie.
OIERÍE2, oierii, s. f. (Rar) Oierit2. [Pr.: o-ie-] – Oier + suf. -ie.
OIERÍE, oierii, s. f. Stînă, tîrlă, adăpost de oi. ♦ Oierit (1).
oieríe (pop.) s. f., art. oiería, g.-d. art. oieríei; (stâne) pl. oieríi, art. oieríile
oieríe (stână, păstorit) s. f. (sil. o-ie-), art. oiería, g.-d. art. oieríei; (stîne) pl. oieríi, art. oieríile
OIERÍE s. v. ciobănie, oierit, păstorie, păstorit, stână, târlă.
OIERÍE ~i f. 1) Construcție primitivă în afara satului unde se adăpostesc oile și ciobanii vara și unde se prepară produsele din laptele oilor; stână; târlă. 2) Loc unde se află această construcție. 3) rar Creșterea oilor. 4) Impozit pentru oi; păstorit. [Sil. o-ie-; G.-D. oieriei] /oaie + suf. ~ărie
oĭeríe f. Stînă, locu unde se cresc oile.
oierie s. v. CIOBĂNIE. OIERIT. PĂSTORIE. PĂSTORIT. STÎNĂ. TÎRLĂ.

oierie dex

Intrare: oierie (stână)
oierie substantiv feminin
  • silabisire: o-ie-ri-e
Intrare: oierie (ocupație)
oierie substantiv feminin
  • silabisire: o-ie-ri-e