Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru ohaba

OH├üB─é, ohabe, s. f. (├Änv.) 1. Mo╚Öie (ereditar─â) inalienabil─â, scutit─â de impozite ╚Öi de presta╚Ťii. 2. Denumire a imunit─â╚Ťii boiere╚Öti ╚Öi m─ân─âstire╚Öti ├«n Evul Mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â. ÔÇô Din sl. ohaba.
OH├üB─é, ohabe, s. f. (├Änv.) 1. Mo╚Öie (ereditar─â) inalienabil─â, scutit─â de impozite ╚Öi de presta╚Ťii. 2. Denumire a imunit─â╚Ťii boiere╚Öti ╚Öi m─ân─âstire╚Öti ├«n evul mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â. ÔÇô Din sl. ohaba.
ohábă (înv.) s. f., g.-d. art. ohábei; pl. ohábe
ohábă s. f., g.-d. art. ohábei; pl. ohábe
oh├íb─â (oh├íbe), s. f. ÔÇô Proprietate inalienabil─â. Sl. ochaba. Termen juridic (sec. XV, ├«nv.). ÔÇô Der. ohabnic (var. ohavnic, (o)hamnic), adj. (├«n deplin─â posesie).
oh├íb─â f., pl. e (vsl. ohaba, proprietate deplin─â, d. ohabit─ş, a opri, adic─â ÔÇ×mo╚Öie oprit─â de a fi ├«nstr─âinat─âÔÇŁ. [Bern. 1, 381]. Cp. cu brani╚Öte). Vech─ş. Ocin─â, mo╚Öie ohabnic─â.
OHABA, com. ├«n jud. Alba, situat─â ├«n pod. Seca╚Öelor, pe stg. Seca╚Öului (afl. al T├órnavei); 920 loc. (2003). Satul O. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1372.
OHABA LUNG─é, com. ├«n jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n pod. Lipovei, pe r├óul Cladova; 1.221 loc. (2003). Satul O. L. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1440. Biserica de lemn Sf. Dumitru (sec. 17, pictat─â ├«n sec. 18), ├«n satul Dube╚Öti.
OHABA-PONOR, sat ├«n com. Pui (jud. Hunedoara), ├«n apropierea c─âruia se afl─â pe╚Ötera Bordu Mare, unde au fost descoperite mai multe niveluri de locuire din Paleoliticul mijlociu ╚Öi superior, din Neolitic ╚Öi din perioada de tranzi╚Ťie de la Neolitic la Epoca bronzului. Loc fosilifer.
a se face de Ohaba expr. (adol.) a se compromite.

Ohaba dex online | sinonim

Ohaba definitie

Intrare: ohab─â
ohab─â substantiv feminin
Intrare: ohaba
ohaba