11 definiții pentru oglingioară
OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară. OGLINJOÁRĂ, oglinjoare,
s. f. Diminutiv al lui oglindă; oglinduță. [
Var.: (
înv.)
oglingioáră s. f.] –
Oglindă +
suf. -ioară.
OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară. OGLINJOÁRĂ, oglinjoare,
s. f. Diminutiv al lui oglindă; oglinduță. [
Var.: (
înv.)
oglingioáră s. f.] –
Oglindă +
suf. -ioară.
OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară. OGLINJOÁRĂ, oglinjoare,
s. f. Diminutiv al lui
oglindă; oglindă mică. Cea mai prețioasă mobilă era o mică oglinjoară dinaintea căreia își pieptăna părul. GANE, N. I 102. – Variante: (învechit)
oglindioáră (NEGRUZZI, S. I 208),
oglingioáră (BUJOR, S. 78, VLAHUȚĂ, O. A. 212)
s. f. oglinjoáră (o-glin-)
s. f.,
g.-d. art. oglinjoárei;
pl. oglinjoáre
oglinjoáră s. f. (sil. -glin-), g.-d. art. oglinjoárei; pl. oglinjoáre oglíndă f., pl. zĭ (d. oglindesc saŭ vsl. *oglenda). Geam acoperit pe o parte cu staniŭ și care reflectează perfect imaginea obĭectelor: Colbert a favorizat în Francia fabricațiunea oglinzilor. Fig. Ceĭa ce reprezentă un lucru și ni-l pune par’că supt ochĭ: fața e oglinda sufletuluĭ. Adv. A străluci oglindă, a fi curat oglindă = ca oglinda. – În antichitate oglinzile se făceaŭ dintr’o placă de argint (orĭ și alt metal) lustruită. – Dim.
-njoară (vest) și
-ngĭoară (est). P. pl., cp. cu grindă, tindă, colindă.
Oglingioară dex online | sinonim
Oglingioară definitie
Intrare: oglinjoară
oglinjoară substantiv feminin