Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru oglindire

OGLINDÁ vb. I v. oglindi.
OGLIND├Ź, oglindesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafa╚Ť─â lucioas─â sau ├«ntr-o oglind─â. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A se privi ├«n oglind─â; a se admira (privindu-se ├«n oglind─â). ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre st─âri, fenomene, ac╚Ťiuni etc.) A ap─ârea ca un reflex al anumitor ├«mprejur─âri; a se r─âsfr├ónge. ÔÖŽ Tranz. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a reprezenta. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) oglind├í vb. I.] ÔÇô Din sl. oglendati.
OGLIND├ŹRE, oglindiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) oglindi ╚Öi rezultatul ei; reflectare. ÔÇô V. oglindi.
OGLINDÁ vb. I v. oglindi.
OGLIND├Ź, oglindesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafa╚Ť─â lucioas─â sau ├«ntr-o oglind─â. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A se privi ├«n oglind─â; a se admira (privindu-se ├«n oglind─â). ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre st─âri, fenomene, ac╚Ťiuni etc.) A ap─ârea ca un reflex al anumitor ├«mprejur─âri; a se r─âsfr├ónge. ÔÖŽ Tranz. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a reprezenta. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) oglind├í vb. I.] ÔÇô Din sl. oglendati.
OGLIND├ŹRE, oglindiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) oglindi ╚Öi rezultatul ei; reflectare. ÔÇô V. oglindi.
OGLINDÁ vb. I v. oglindi.
OGLIND├Ź, oglindesc, vb. IV. Refl. 1. A se reflecta pe o suprafa╚Ť─â lucie sau ├«ntr-o oglind─â; (mai rar, despre persoane) a se privi ├«n oglind─â. Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curg─âtoare... ├«n care se oglinde╚Öte.. Cetatea Neam╚Ťului. CREANG─é, A. 117. St─â castelul singuratic, oglindindu-se ├«n lacuri. EMINESCU, O. I 152. Fa╚Ťa palid─â-╚Öi sp─âla, P─âr de aur piept─âna, ╚śi frumos se oglindea. ALECSANDRI, P. I 105. ÔŚŐ Tranz. (Complementul indic─â elementul reflectat) R├«ul sclipea lin ├«ntr-o bidboan─â, ├«n care dintr-o dat─â ╚Öi-a oglindit globul luna ├«n sc─âdere. SADOVEANU, N. P. 25. ╚śi pentru ce-a╚Ö porni cu tine-n vale? S─â v─âd cum oglinde╚Öti tot alte flori Plecate peste z├«mbetele tale? CERNA, P. 95. 2. Fig. (Despre st─âri, fenomene, ac╚Ťiuni) A se r─âs- fr├«nge ├«n..., a fi ├«nf─â╚Ťi╚Öate de..., a se ar─âta prin..., a-╚Öi g─âsi ecoul, a se reflecta. ├«n folclor se oglinde╚Öte felul de via╚Ť─â ╚Öi munca omului, c├«teodat─â din cele mai vechi ├«nceputuri. BENIUC, P. 9. ├Änc─â de la ├«nceputul veacului al XIX-lea, atitudinea critic─â fa╚Ť─â de realitatea rus─â se oglinde╚Öte ├«n operele scriitorilor. SADOVEANU, E. 209. ÔÖŽ Tranz. A ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a prezenta. Arta oglinde╚Öte ├«ntr-un fel ori ├«n altul via╚Ťa unei epoci. GHEREA, ST. CR. II 118. [Eminescu] oglinde╚Öte at├«t de bine via╚Ťa proletar─â, ├«nc├«t poezia lui pare scris─â de un copil de geniu al acestei clase. IONESCU-RION, C. 88. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi popular) oglind├í, oglindez (ALECSANDRI, P. II 39) ╚Öi ogl├şnd (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 441), vb. I.
OGLIND├ŹRE, oglindiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (s e) oglindi ╚Öi rezultatul ei; reflectare. Ape f─âr─â oglindire, Sfoara r├«urilor sub╚Ťire Care-├«ntr-o d├«r─â se zbate... ARGHEZI, V. 236.
oglind├ş (a ~) (o-glin-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. oglind├ęsc, imperf. 3 sg. oglinde├í; conj. prez. 3 s─â oglinde├ísc─â
oglind├şre (o-glin-) s. f., g.-d. art. oglind├şrii; pl. oglind├şri
oglind├ş vb. (sil. -glin-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. oglind├ęsc, imperf. 3 sg. oglinde├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. oglinde├ísc─â
oglind├şre s. f. (sil. -glin-), g.-d. art. oglind├şrii; pl. oglind├şri
OGLIND├Ź vb. 1. a se proiecta, a se r─âsfr├ónge, a se reflecta, (ast─âzi rar) a se prevedea, a se str─âvedea, (├«nv.) a se mira, (fig.) a se sc─âlda. (Imaginea i se ~ pe luciul apei.) 2. v. reflecta.
OGLIND├Ź vb. v. analiza, cerceta, examina, m─âsura, observa, scruta, studia, urm─âri.
OGLIND├ŹRE s. 1. proiectare, r─âsfr├óngere, reflectare, reflex, (├«nv.) reflect. (~ ├«n ap─â a stelelor.) 2. v. reflectare. 3. v. proiec╚Ťie.
oglind├ş (oglind├ęsc, oglind├şt), vb. ÔÇô 1. (├Änv.) A privi, a contempla. ÔÇô 2. A reflecta. ÔÇô 3. (Refl.) A se uita ├«ntr-o oglind─â sau ca ├«ntr-o oglind─â. Sl. ogl─Ödati (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 222; Byhan 310; Conev 62). ÔÇô Der. oglind─â, s. f. (obiect cu suprafa╚Ťa neted─â ╚Öi lucioas─â care reflect─â imaginea); oglindar, s. m. (fabricant de oglinzi).
A OGLIND├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se oglindeasc─â. 2) (realitatea ├«n art─â) A reda prin mijloace artistice; a ├«nf─â╚Ťi╚Öa; a reprezenta; a reflecta. /<sl. oglendati
A SE OGLIND├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A-╚Öi proiecta imaginea ├«ntr-o oglind─â sau pe o suprafa╚Ť─â lucioas─â (ca o oglind─â). 2) (despre persoane) A se privi ├«n oglind─â. 3) (despre st─âri, ac╚Ťiuni etc.) A-╚Öi g─âsi expresie; a se reflecta; a se r─âsfr├ónge. /<sl. oglendati
oglind├Č v. 1. a se uita ├«ntrÔÇÖo oglind─â; 2. a r─âsfr├ónge lumina sau coloarea: a cerului lumine se prev─âd, se oglindeaz─â AL.; 3. a-╚Öi vedea imaginea; fig. sufletul se oglinde╚Öte ├«n ochi. [Slav. OGLENDATI, a privi ├«mprejur].
oglind├ęsc v. tr. (vsl. glendati, glend─şeti, a te u─şta ├«n prejur; bg. gledam, m─â u─şt; ogled├ílo, oglind─â). Reflectez, r─âsfr├«ng: apa lin─â a laculu─ş oglindea copaci─ş. V. refl. M─â reflectez, m─â v─âd ├«n: lucrurile se oglindesc ├«n oglind─â, (fig.) ├«n acest t├«n─âr se oglinde╚Öte vitejia tat─âlu─ş s─â┼ş.
OGLINDI vb. 1. a se proiecta, a se r─âsfr├«nge, a se reflecta, (ast─âzi rar) a se prevedea, a se str─âvedea, (├«nv.) a se mira, (fig.) a se sc─âlda. (Imaginea i se ~ pe luciul apei.) 2. a ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a reflecta, a reprezenta. (Arta ~ realitatea.)
oglindi vb. v. ANALIZA. CERCETA. EXAMINA. M─éSURA. OBSERVA. SCRUTA. STUDIA. URM─éRI.
OGLINDIRE s. 1. proiectare, r─âsfr├«ngere, reflectare, reflex, (├«nv.) reflect. (~ ├«n ap─â a stelelor.) 2. ├«nf─â╚Ťi╚Öare, reflectare, reprezentare. (~ realit─â╚Ťii ├«n art─â.) 3. proiec╚Ťie, reflectare. (Ieronim e ~ idealizat─â a poetului ├«nsu╚Öi.)

Oglindire dex online | sinonim

Oglindire definitie

Intrare: oglindi
oglinda 1 oglind verb grupa I conjugarea I
oglindi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -glin-
Intrare: oglindire
oglindire substantiv feminin
  • silabisire: -glin-