Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 923590:

OFTICÓS, -OÁSĂ, ofticoși, -oase, adj. (Popular; adesea substantivat) Bolnav de tuberculoză pulmonară; ftizie, atacat. Un doctor... se idtă la un chip de ofticos. MACEDONSKI, O. I 124. ◊ Fig. Fără putere, slab, pipernicit, prăpădit, anemic. Era fără îndoială becul cel mai ofticos care-a fost fabricat vreodată. C. PETRESCU, C. V. 41. Două rînduri de pini ofticoși. STĂNOIU, C. I. 74. – Variantă: oftigós, -oásă (CREANGĂ, A. 124, ALECSANDRI, T. I 313) adj.

ofticos definitie

ofticos dex