Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru oftici

OFTIC├ü, oft├şc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se ├«mboln─âvi de tuberculoz─â pulmonar─â. 2. Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) chinui, a(-╚Öi) ├«nvenina via╚Ťa, a (se) sup─âra, a (se) am─âr├« tare. ÔÇô Din oftic─â.
├ôFTIC─é, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoz─â pulmonar─â; ftizie. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A avea oftic─â (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftic─â = a-i face (cuiva) ├«n necaz, a sup─âra (pe cineva). [Var.: ├│ftig─â s. f.] ÔÇô Din ngr. ├│htikas.
ÓFTIGĂ s. f. v. oftică.
OFTIC├ü, oft├şc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se ├«mboln─âvi de tuberculoz─â pulmonar─â. 2. Tranz. ╚Öi refl. Fig. A (se) chinui, a(-╚Öi) ├«nvenina via╚Ťa, a (se) sup─âra, a (se) am─âr├« tare. ÔÇô Din oftic─â.
├ôFTIC─é, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoz─â pulmonar─â; ftizie. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A avea oftic─â (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftic─â = a-i face (cuiva) ├«n necaz, a sup─âra (pe cineva). [Var.: ├│ftig─â s. f.] ÔÇô Din ngr. ├│htikas.
ÓFTIGĂ s. f. v. oftică.
OFTIC├ü, oft├şc, vb. I. (Popular) 1. Refl. A se ├«mboln─âvi de tuberculoz─â. 2. Tranz. Fig. A ├«nvenina via╚Ťa cuiva, a face cuiva zile amare. Amorul de la tine M-a ofticat, vai de mine. TEODORESCU, P. P. 303. Ochii t─âi m-au ├«n╚Öelat... Buzele m-au ofticat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 252. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (├«nvechit) oftichez. ÔÇô Variante: oftic├ş (CARAGIALE, O. III 170), oftig├ş (HOGA╚ś, M. N. 203, ╚śEZ. I 89) vb. IV.
├ôFTIC─é s. f. (Popular) Tuberculoz─â pulmonar─â; ftizie, boal─â de piept. Oftica ├«i m─ân├«nc─â pieptul pe din─âuntru. STANCU, D. 281. Actorii c─âp─âtau junghiuri, junghiurile aduceau oftica. NEGRUZZI, S. I 345. Cel mijlociu... b├«nd odat─â ap─â pe osteneal─â, au c─âp─âtat oftic─â. DR─âGHICI, R. 3. ÔÇô Variant─â: oft├şg─â (HOGA╚ś, M. N. 154) s. f.
OFTIC├Ź vb. IV v. oftica.
ÓFTIGĂ s. f. v. oftică.
OFTIC├ü, oft├şc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se ├«mboln─âvi de tuberculoz─â. 2. Tranz. Fig. A ├«nvenina via╚Ťa cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. ╚Öi: (├«nv.) oftichez. ÔÇô Var.: oftic├ş, oftig├ş vb. IV] ÔÇô Din oftic─â.
OFTIC├Ź vb. IV. v. oftica.
oftic├í (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 oft├şc─â
├│ftic─â (pop., fam.) s. f., g.-d. art. ├│fticii; pl. ├│ftici
oftic├í vb., ind. prez. 1 sg. oft├şc, 3 sg. ╚Öi pl. oft├şc─â
├│ftic─â s. f., g.-d. art. ├│fticii; pl. ├│ftici
OFTICÁ vb. v. tuberculiza.
ÓFTICĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.
├│ftic─â (├│ftici), s. f. ÔÇô Ftizie, tuberculoz─â. ÔÇô Mr., megl. oftic─â. Ngr. ߯ä¤░¤ä╬╣¤░╬▒¤é, cf. alb. ohtik├ź, bg. ohtika (Philippide, Principii, 107; Tiktin). Schimbul h ÔÇ║ f pare ngr., cf. ¤ć¤ä╬╣¤░╬╣¤î╬Ż. ÔÇô Der. oftica (var. oftici, oftigi), vb. (a contracta tuberculoz─â; a-╚Öi pierde s─ân─âtatea; a (se) otr─âvi, a (se) sup─âra); ofticos (var. Mold. oftigos) adj. (ftizic).
A OFTIC├ü oft├şc tranz. A face s─â se oftice. /Din oftic─â
A SE OFTIC├ü m─â oft├şc intranz. 1) A se ├«mboln─âvi de oftic─â; a deveni ofticos. 2) A-╚Öi ├«nvenina via╚Ťa. /Din oftic─â
ÓFTICĂ f. Tuberculoză pulmonară; ftizie. [G.-D. ofticii] /<ngr. óhtikas
ofticà v. 1. a face ofticos; 2. a căpăta oftica; 3. fig. a amărî foarte.
oftic─â f. numele popular al ftiziei. [Gr. mod. OHTIKAS = gr. clas. HEKTIK├ł].
├│ftic─â (vest) ╚Öi ├│ftig─â (est) f., pl. ─ş (din ma─ş vechiu oht-, d. ngr. ├│htikas ╚Öi ├│htigas, vgr. ektik├│s, oftigos, [d. ├ęxis, starea s─ân─ât─â╚Ťi─ş, ├ęho, am, ca fr. malade, d. lat. male habitus, care se are r─â┼ş = bolnav]; bg. ├│htika, ├│ftika. V. mitoc). Ftizie, tuberculoz─â pulmonar─â, atac. ÔÇô ├Än Olt. ├│sfic─â.
oftica vb. v. TUBERCULIZA.
oftic─â s. v. FTIZIE. TEBECE. TUBERCULOZ─é.
a avea oftic─â (pe cineva) expr. a avea resentimente (fa╚Ť─â de cineva)
oftic─â, oftici s. f. 1. sup─ârare, necaz, enervare 2. invidie

Oftici dex online | sinonim

Oftici definitie

Intrare: oftic─â
oftig─â
oftic─â substantiv feminin
Intrare: oftica (1 -c)
oftica 1 -c verb grupa I conjugarea I
Intrare: oftici (1 -cesc)
oftici 1 -cesc verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: oftici (1 -c)
oftici 1 -c verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a