odorizare definitie

2 intrări

16 definiții pentru odorizare

ODORIZÁ, odorizez, vb. I. Tranz. A face ca un gaz combustibil inodor să exale un miros prin amestecarea lui cu un odorizant. – Din odorizant (derivat regresiv).
ODORIZÁRE, odorizări, s. f. Acțiunea de a odoriza și rezultatul ei. – V. odoriza.
ODORIZÁ, odorizez, vb. I. Tranz. A face ca un gaz combustibil inodor să exale un miros prin amestecarea lui cu un odorizant. – Din odorizant (derivat regresiv).
ODORIZÁRE, odorizări, s. f. Acțiunea de a odoriza și rezultatul ei. – V. odoriza.
ODORIZÁ, odorizez, vb. I. Tranz. A da miros unui gaz combustibil inodor, prin amestecarea lui cu un odorizant.
ODORIZÁRE, odorizâri, s. f. Acțiunea de a odoriza.
odorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 odorizeáză
odorizáre s. f., g.-d. art. odorizắrii; pl. odorizắri
odorizá vb., ind. prez. 1 sg. odorizéz, 3 sg. și pl. odorizeáză
odorizáre s. f., g.-d. art. odorizării; pl. odorizări
ODORIZÁRE s. (CHIM.) odorare.
A odoriza ≠ a dezodoriza
ODORIZÁ vb. I. tr. (Tehn.) A face ca un gaz combustibil inodor dintr-o conductă să capete un miros puternic prin adăugarea unui odorizant. [Cf. fr. odorer].
ODORIZÁRE s.f. Acțiunea de a odoriza și rezultatul ei. [< odoriza].
ODORIZÁ vb. tr. a face ca un gaz combustibil inodor dintr-o conductă să capete un miros puternic prin un odorizant. (< odorizant)
A ODORIZÁ ~éz tranz. 1) tehn. (gaze combustibile inodore) A amesteca cu un odorizant. 2) (încăperi) A parfuma prin răspândirea unei substanțe aromate. /Din odorizant

odorizare dex

Intrare: odoriza
odoriza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: odorizare
odorizare substantiv feminin