ODORÁȘ, odorașe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui odor1 (2); termen de alintare folosit de părinți pentru copiii mici. – Odor1 + suf. -aș.

ODORÁȘ, odorașe, s. n. Diminutiv al lui odor1 (2); termen de alintare întrebuințat de părinți pentru copiii mici. – Odor1 + suf. -aș.

ODORÁȘ, odorașe, s. n. Diminutiv al lui odor (2); copil drag, scump, neprețuit. Ce nu făcu biata împărăteasă, ce mi drese ca să capete un odoraș? POPESCU, B. II 3.

odoráș (rar) s. n., pl. odoráșe

odoráș s. n., pl. odoráșe

odoráș s. m., pl. odorași